Acest website foloseşte cookie–uri. Prin continuarea navigarii, eşti de acord cu modul de utilizare a acestor informaţii./ This website uses cookies. By continuing to browse the website, you are agreeing to our use of cookies.

Aloe Vera: magie sau chimie? – partea a II-a

2369 Vizualizări 0 Comment
Aloe

În articolul anterior (Aloe vera: magie sau chimie ?-partea I) ți-am povestit despre istoria teraputică a plantei Aloe vera și am început să îți descriu compoziția sa chimică. Am vorbit despre aminoacizii din componența sa și despre rolul lor în organismul uman.

Pe lângă aminoacizi, planta Aloe se găsesc și enzime, vitamine și minerale și antracenozide. Hai să vedem despre ce este vorba! 😉

În frunzele plantei Aloe vera se găsesc substanțe numite antrachinone cu efect antibiotic, analgezic (de diminuare a durerii) și de creștere a tranzitului intestinal, fiind benefice în caz de constipație. Cele mai importante antrachinone din Aloe Vera sunt aloina și emodina.

Aloina:

Aloina

Emodina:

Emodina

Acestea au efect antibacterian, antiviral și analgezic. O cantitate prea mare de antrachinone produce durere la nivel abdominal, însoțită de diaree și uneori de senzație de vomă, deoarece în cantitate mare acestea au efect irritant la nivelul stomacului și intestinului. Datorită efectului laxativ destul de puternic este contraindicată administrarea orală a acestei plante în sarcină, pentru că există risc de stimulare a contracțiilor uterine și în caz de alăptare, deoarece antrachinonele din component sa pot trece în laptele matern și ajunge la sugar, provocându-i și acestuia colici și diaree. 😕

Enzimele sunt catalizatori biochimici.animatedchemicals Un catalizator este o substanță care are rol de a crește viteza unei reacții chimice, care s-ar produce și în absența sa, dar cu viteză foarte mică. Principalele clase de enzime din această plantă sunt: amilazele (au capacitatea de a digera amidonul, adică de a “rupe” moleculele mari de amidon din alimente (de exemplu din pâine, paste făinoase, cartofi) în molecule mai mici de glucoză, care sunt apoi absorbite la nivelul intestinului în organism, reprezentând moleculele care ne dau energie, moleculele-combustibil pentru organismal nostru), celulaze (au rol digestia celulozei, acționând într-o manieră similară amilzelor), lipaze (enzime care ajută la digestia grăsimilor), proteaze (enzime care ajută la digestia proteinelor), etc.

Planta Aloe vera conține micronutrienți importanți precum vitaminele și mineralele. Vitaminele și mineralele sunt cele care asigură, în primul rând, buna funcționare a enzimelor din organismul nostru. Acțiunile vindecătoare ale acestei plante se explică și prin conținutul acesteia în micronutrienți cu rol antioxidant, precum vitaminele A, C și E și minerale precum seleniu și zinc. Antioxidanții întăresc sistemul imunitar și au rol în combaterea radicalilor liberi din organism. 😉

Această plantă mai conține și vitaminele B1, B2, B6 și B12, ioni de calciu (cu rol în formarea oaselor, în contracția musculară), ioni de magneziu (cu rol în buna funcționare a unor enzime, a a sistemului nervos și muscular), ioni de zinc (cu rol în cicatrizarea rănilor, în buna funcționare a oaselor, pielii, sistemului imunitar și digestiv), ioni de mangan (cu rol în buna funcționare a unor enzime, a sistemului muscular și nervos), ioni de crom (cu rol în metabolismul proteinelor și în reglarea glicemiei), ioni de seleniu, ioni de cupru (important pentru celulele sângelui, piele și păr), ioni de potasiu (cu rol important în echilibrul fluidelor din corp), ioni de fier (cu rol în transportul oxigenului în sânge), ioni fosfat (cu rol în menținerea funcționalității sistemului osos și reglarea pH-ului sanguin), precum și ioni de sodiu, cu rol în echilibrul fluidelor în organism și în funcționarea celulei musculare și nervoase.

Ce alte substanțe mai conține Aloe vera? Și care sunt proprietățile terapeutice ale acestorastickman_question_mark_thinking_pc_400_wht Află din articolul Aloe vera: magie sau chimie? Partea a III-a!

Dacă vrei să rămâi la curent cu postările mele despre sănătate, frumusețe și farmacie abonează-te gratuit la site-ul meu și dă like paginii mele de Facebook: AICI.

Te interesează domeniul Farma? Atunci alătură-te grupului de discuții  „Farmacisti, asistenti, studenti si viitori studenti la FARMACIE”, AICI.

Vrei să afli mai multe despre substanțele toxice și mecanismul lor de acțiune? Îți recomand cu drag cărțile mele de Toxicologie pe care le poți achiziționa direct de la mine sau de la Librăria Hamangiu  (de AICI)!

Te interesează CHIMIA? Atunci îți recomand cu drag cărțile mele de Analiză chimică (vezi AICI) pe care le poți achiziționa direct de la mine sau de la Librăria Hamangiu  (de AICI)!

Asociatia Succes

 Te invit să devii student la Facultate de Farmacie a Universității Titu Maiorescu să înveți despre principiile active din plante de la cadrele noastre didactice specialiste în Fitochimie și Fitoterapie!

Referințe științifice:

Shelton RM. Aloe vera: its chemical and therapeutic properties. Int J Dermatol .1991; 30:679-83.

Grindlay D, Reynolds T. The Aloe vera phenomenon: a review of the properties and modern uses of the leaf parenchyma gel. J Ethnopharmacol .1986; 16:117-51.

Danhof I. Potential reversal of chronological and photo-aging of the skin by topical application of natural substances. Phytotherapy Research. 1993; 7:S53-S56.

McGuffin M, Hobbs C, Upton R, Goldberg A. American Herbal Products Association’s Botanical Safety Handbook. Boca Raton. New York: CRC Press, 1997; 231.

Duke JA. Green Pharmacy. Emmaus, PA: Rodale Press. 1997; 507.

Brown JS, Marcy SA. The use of botanicals for health purposes by members of a prepaid health plan. Res Nurs Health .1991; 14:339-350.

Robber s JE, Speedie MK, Tyler VE. Pharmacognosy and pharmacobiotechnology. Baltimore: Williams & Wilkins, 1996: ix, 337.

Kapoor LD. CRC handbook of ayurvedic medicinal plants. Boca Raton: CRC Press. 1990.

Ross IA. Medicinal plants of the world : chemical constituents, traditional, and modern medicinal uses. Totowa, N.J.: Humana Press. 1999; xi, 415.

Schulz V, Hansel R, Tyler VE. Rational Phytotherapy: A Physicians’ Guide to Herbal Medicine. Berlin: Springer, 1997; 306.

Foster S. Aloe. Herbs for Health .1999; 59-60.

Dagne E, Bisrat D, Viljoen A, Van Wyk, BE. Chemistry of Aloe species. Curr. Org. Chem. 2000; 4:1055-1078.

Choi S, Chung, MH. A review on the relationship between Aloe vera components and their biologic effects. Semin. Integr. Med. 2003; 1: 53-62.

Surjushe A, Vasani R, Saple DG. Aloe vera: A short review. Indian J Dermatol .2008; 53:163-6.

Hamman JH. Composition and application of aloe vera leaf gel. Molecules. 2008; 13:1599-1616.

Klein AD, Penneys NS. Aloe vera. J Am Acad Dermatol .1988; 18:714-720.

Henry R. An updated review of aloe vera. Cosmetics and toiletries. 1979; 94:42-50.

Bissett NG. Herbal drugs and phytopharmaceuticals. Stuttgart: MedPharm CRC Press, 1994:566.

Kameyama S. 1979. Wound healing composition from Aloe arborescens extracts. Jap. Patent. 785-6995.

Surjushe A, Vasani R, Saple DG. Aloe vera : A short review. Indian J Dermatol. 2008; 53:163-166.

0 Comentarii

Lasă un comentariu