În articolul anterior (Aloe vera: magie sau chimie? – partea a II-a) ți-am povestit despre vitaminele, mineralele, enzimele și antracenozidele din componența plantei Aloe vera și despre rolul lor în organismul uman. Ce alte substanțe cu efect terapeutic important mai conține planta Aloe vera?

Un alt component important din această plantă este lignina, care penetrează prin piele suficient de profund profund încât gelul acestei plante este util ca adjuvant în tratamentul eczemelor și psoriazisului.

Planta Aloe vera mai conține și monozaharide și polizaharide. Monozaharidele sunt glucide simple. Cea mai întâlnită monozaharidă este glucoza. Polizaharidele sunt molecule mai mari, alcătuite din mai multe molecule de monozaharide. Polizaharidele din Aloe vera sunt reprezentate în special de glucomanani care sunt absorbiți în organism printr-un proces de endocitoză, fără a fi descompuși în monozaharidele componente, având efect imunomodulator.

Acemananul, o polizaharidă din Aloe vera, este capabil să stimuleze sistemul imunitar prin stimularea producerii de macrofage și îmbunătățirea activității limfocitelor T cu până la 50%. Macrofagele și limfocitele T sunt celule implicate în apărarea imunitară a organismului. Acemananul îmbunătățește metabolismul celular prin normalizarea funcțiilor celulare și eliminarea toxinelor din celulă. Acemanannul întărește sistemul imunitar și accelerează vindecarea rănilor. Zaharidele din compoziția acestei plante au și efect emolient în preparatele topice. 😉

Proprietățile cicatrizante ale acestei plante se explică prin creșterea conținutului local de colagen, modificarea compoziției acestuia și creșterea gradului de reticulare (ramificare) a moleculelor acestuia. Aceste efect se explică și prin creșterea sintezei de acid hialuronic și dermatan sulfat după administrare orală sau locală, la nivelul țesutului de granulație al rănii respective.

Aloe vera are efect benefic și asupra pielii afectate de radiații, prin stimularea sintezei la nivelul pielii a proteinei metaltioneină, implicată în combaterea radicalilor liberi de la acest nivel și prin inhibarea supresiei enzimelor superoxid-dismutază și glutation-peroxidază de la acest nivel. 😮

Un alt component important din planta Aloe vera este acidul salicilic, cu structură similară aspirinei, cu proprietăți antiinflamatoare, de diminuare a durerii și febrei și proprietăți antibacteriene.

Saponinele din această plantă au efect antiseptic, având efect antimicrobian asupra bacteriilor, virusurilor și fungilor.

Sterolii din această plantă sunt reprezentați de colesterol, campesterol și lupeol și au efecte antiseptice, antiiflamatoare și de diminuare a durerii.

FDA a aprobat deja câteva studii referitoare la efectul acestei plante în tratamentul cancerului și chiar în tratamentul SIDA.

Dacă vrei să rămâi la curent cu postările mele despre sănătate, frumusețe și farmacie abonează-te gratuit la site-ul meu și dă like paginii mele de Facebook: AICI.

Pentru a primi prin e-mail noutăți referitoare la articole similare pe care le voi publica, te poti abona gratuit la newsletter-ul AlicePiperea.ro, prin completarea formularului de mai jos.

Abonează-te GRATUIT și vei primi cele mai noi articole în căsuța de email.

Află mai multe despre mine AICI, AICI și AICI.

Referințe științifice:

Shelton RM. Aloe vera: its chemical and therapeutic properties. Int J Dermatol .1991; 30:679-83.

Grindlay D, Reynolds T. The Aloe vera phenomenon: a review of the properties and modern uses of the leaf parenchyma gel. J Ethnopharmacol .1986; 16:117-51.

Danhof I. Potential reversal of chronological and photo-aging of the skin by topical application of natural substances. Phytotherapy Research. 1993; 7:S53-S56.

Rowe T. Effect of fresh Aloe vera in the treatment of third degree roentgen reactionss on white rats. J Am Pharm Assoc .1940; 29:348.

Rowe T. Further observations on the use of aloe vera leaf in the treatment of third degree x-ray reactions. J Am Pharm Assn .1941; 30:266.

Ship A. Is topical aloe vera plant mucus shelpful in burn treatment? JAMA 1977; 238:1770.

Brown JS, Marcy SA. The use of botanicals for health purposes by members of a prepaid health plan. Res Nurs Health .1991; 14:339-350.

Robber s JE, Speedie MK, Tyler VE. Pharmacognosy and pharmacobiotechnology. Baltimore: Williams & Wilkins, 1996: ix, 337.

Kapoor LD. CRC handbook of ayurvedic medicinal plants. Boca Raton: CRC Press. 1990.

Ross IA. Medicinal plants of the world : chemical constituents, traditional, and modern medicinal uses. Totowa, N.J.: Humana Press. 1999; xi, 415.

Foster S. Aloe. Herbs for Health .1999; 59-60.

Dagne E, Bisrat D, Viljoen A, Van Wyk, BE. Chemistry of Aloe species. Curr. Org. Chem. 2000; 4:1055-1078.

Femenia A, Sanchez ES, Simal S, Rosello C. Compositional features of polysaccharides from Aloe vera (Aloe barbadensis Miller) plant tissues. Carbohydr. Polym. 1999; 39: 109-117.

Choi S, Chung, MH. A review on the relationship between Aloe vera components and their biologic effects. Semin. Integr. Med. 2003; 1: 53-62.

Surjushe A, Vasani R, Saple DG. Aloe vera: A short review. Indian J Dermatol .2008; 53:163-6.

Hamman JH. Composition and application of aloe vera leaf gel. Molecules. 2008; 13:1599-1616.

Klein AD, Penneys NS. Aloe vera. J Am Acad Dermatol .1988; 18:714-720.

Henry R. An updated review of aloe vera. Cosmetics and toiletries. 1979; 94:42-50.

Kameyama S. 1979. Wound healing composition from Aloe arborescens extracts. Jap. Patent. 785-6995.

Chitra R Sajithal GB, Chandrakasan G. Influnece of alove vera on collagen characteristics in healimg dermal wounds in rats. Mol Cell Biochem .1998; 181:71-6.

Heggers J, Kucukcelebi A, Listengraten D, Stabenau J, Ko F, Broemeling LD, et al., Benefical effect of alov on wound healing in an excisional wound model. J. Altern Complement Med. 1996; 2:271-7.

Chitra P, Sajithal G, Chandrakasan G. Influence of alove on the glycosaminoglycans in the matrix of healing dermal wounds in rats. J Ethanopharmacol. 1998; 59:179-186.

McDaniel H, Carpenter R, Kemp M, Kahlon J, McAnalley B. Extended survival and prognostic criteria for Acemannan (ACE-M) treated HIV Patients. Antiviral Res Suppl .1990; 1:117.

Peng SY, Norman J, Curtin G, Corrier D, Mc Daniel H, Busbee D. Decreased mortality of Norman murine sarcoma in mice terated with the immunomodulator, acemannon. Mol Biother. 1991; 3:79-87.

Hart LA, Nibbering PH, van den Barselaar MT, van Dijik H, van den Burg AJ, Labadie RP. Effects of low molecular constituents from aloe vera gel on oxidative metabolism and cytotoxic and bactericidal acitivities of human neutrophils. Ýnt J Immunopharmacol. 1990; 12:427-434.

Kahlon JB, Kemp MC, Carpenter RH, McAnalley BH, McDaniel HR, Shannon WM. Inhibition of AIDS virus replication by acemannan in vitro. Mol Biother. 1991; 3:127-35.

Surjushe A, Vasani R, Saple DG. Aloe vera : A short review. Indian J Dermatol. 2008; 53:163-166.

Kim HS, Lee BM. Inhibition of benzo (a) pyrene-DNA adduct formation by aloe barbadensis Miller. Carcinogenesis. 1997; 18:771-776.

Kim HS, Kacew S, Lee BM. In vitro chemopreventive effect of plant polysaccharides (loe barbadensis Miller, Lentinus edodes, Gandoderm lucidum, and Coriolus vesicolor). Carcinogenesis. 1999; 20:1637-1640.

Heck E, Head M. Aloe vera gel cream as a topical treatment for outpatient burns. Burns .1981; 7:291-429.

West DP, Zhu YF. Evaluation of aloe vera gel gloves in the treatment of dry skin associated with occupational exposure. Am J Infect Control. 2003;31:40-2.