Acest website foloseşte cookie–uri. Prin continuarea navigarii, eşti de acord cu modul de utilizare a acestor informaţii./ This website uses cookies. By continuing to browse the website, you are agreeing to our use of cookies.

Cum mă bronzez?

7272 Vizualizări 0 Comment
Cum mă bronzez?

Cum mă bronzez? Deloc, sau, în cel mai rău caz, în cunoştinţă de cauză. Cel puţin aşa ar trebui.

Radiaţiile ultraviole(n)te (cum imi place mie să le spun) au grad de periculozitate diferit, în funcţie de lungimea de undă. Despre radiaţiile electromagnetice am scris într-o postare anterioară (Ce este o radiaţie electromagnetică şi “cu ce se mănâncă”?) şi am predat şi studenţilor.

Vreau să subliniez de la început faptul că radiaţiile UV care ajung pe Pământ, deci cele care trec de atmosfera terestră sunt doar de tip UVB, cu lungime de undă mică, şi mai periculoase (în mică proporţie, reprezentând aproximativ 5% din radiaţiile UV care ajung pe Pământ) şi mai ales UVA, cu lungime de undă mai mare (în cea mai mare proporţie, reprezentând aproximativ 95% din radiaţiile UV care ajung pe Pământ). Radiaţiile UVC, cele mai periculoase tipuri de UV, NU trec (din fericire) de atmosfera terestră.

Expunerea pielii la soare poate avea efecte benefice sau mai puţin benefice. Până la urmă un lucru nu este în sinea lui bun sau rău, depinde de cum îl utilizăm, şi depinde, deasemenea, de doza utilizată.

Este indubitabil că expunerea pe termen foarte scrut la soare este benefică. Expunerea pe termen scurt are efect benefic prin sinteza vitaminei D din colesterol, la nivelul pielii, sub acţiunea radiaţiilor UVB. Radiaţiile UVB produc transformarea 7-dehidrocolesterolului (denumirea mai “simandicoasă” a unui frăţior mai mic al colesterolului) din piele în provitamina D3, care apoi se transformă, la nivelul ficatului şi rinichilor în vitamna D3. Vitamina D are rol în absorbţia ionilor de calciu şi fosfat în organism, în dezvoltaea sistemului osos şi în modularea sistemului imunitar. Pentru a menţine un nivel corespunzător al producţiei de vitamină D în organism este recomandată expunerea la soare timp de aproximativ 10 minute de două sau trei ori pe săptămână a feţei şi braţelor în timpul lunilor de vară.

Deficitul de vitamină D este destul de rar şi întâlnit mai ales la persoanele care se expun insuficient la lumina solară, a persoanelor cu pielea foarte închisă la culoare sau care trăiesc în zone de latitudine mare, unde nivelele de radiaţii UV sunt destul de scăzute. Vitamina D naturală este prezentă în concentraţie mare în uleiul de peşte.

Un alt efect benefic al radiaţiilor UV este cel reprezentat de terapia unor boli precum psoriazisul. În tratamentul psoriazisului radiaţiile UV au şi efecte adverse, însă tratamentul are loc sub supraveghere medicală, astfel încât beneficiile să depăşeasă riscurile.

Un alt efect “benefic” este reprezentat de apariţia bronzului, efect estetic de care unii abuzează în cunoştinţă de cauză sau nu.

Dar cum se produce bronzarea? Mecanismele implicate în producerea efectului de bronzare sunt:

Radiaţiile UVA determină apariţia unui stress oxidativ la nivelul pielii (adică se formează multe molecule sărace în electroni, cu caracter oxidant, capabile să atace alte molecule şi să le oxideze) care duce la oxidarea melaninei şi închiderea culorii acesteia (pentru studenţii mei – a se vedea efectul batocrom, l-am explicat la seminar). Radiaţiile UVA produc şi redistribuirea melaninei prin eliberarea acesteia din melanocitele (un tip special de celule care conțin melanină) în care este stocată, dar nu creşte cantitatea totală de melanină. Radiaţiile UVA sunt responsabile de bonzul imediat, care apare la câteva ore de la expunere, şi care nu este durabil. Aşadar impactul radiaţiei UVA este doar cosmetic pentru că nu creşte cantitatea de melanină care ar proteja împotriva radiaţiilor UVB.

medacademy

Radiaţiile UVB determină creşterea producerii de melanină din interiorul melanocitelor. Melanocitele sunt celule ale pielii. Prin creşterea producerii de melanină (=melanogeneză), organismul se apără de efectele negative ale radiaţiilor UVB. Acest proces determină bronzarea întârziată, vizibilă abia după 72 de ore de la expunerea respectivă. Bronzul apărut ca urmare a creşterii producţiei de melanină, produs de UVB, este mai rezistent decât cel produs de oxidarea melaninei, produs de UVA şi durează până la 3 săptămâni. Bronzul apărut ca urmare a creşterii producţiei de melanină are un efect protector împotriva afectării pielii de arsurile solare. Bronzarea pielii asigură un factor de protecţie de 2 până la 4, dar nu apără pielea de efectele pe termen lung ale radiaţiilor UVB, precum cancerul de piele. Deşi bronzul este dorit de unii dintre noi, el este un semn că pielea a fost afectată şi încearcă din răsputeri să se apere.

Expunerea excesivă, pe termen lung, la radiaţiile UV are însă efecte carcinogene, crescând riscul apariţiei melanoamelor. Despre efectele nocive ale radiaţiilor UV vezi aici (Expunerea la radiatiile ultraviole(n)te si riscurile asociate).

Pentru scăderea incidenţei cancerului de piele este imperios necesară sensibilizarea activă a publicului larg legată de impactul negativ major al radiaţiilor UV asupra creşterii riscului cancerului de piele. Cadrele medicale, agenţiile non-guvernamentale şi organizaţiile non-profit sunt cel mai în măsură să o facă.

În acest sens FDA (Food and Drug Administration, autoritatea competentă din Statele Unite responsabilă de protejarea sănătăţii publicului prin asigurarea eficacităţii şi siguranţei medicamentelor umane şi veterinare, a produselor biologice, dispozitivelor medicale, a produselor cosmetice şi radiofarmaceutice) a elaborat un ghid care trebuie urmat pentru reducerea impactului negativ al radiaţiilor UV aupra sănătăţii, cu următoarele recomandări:

1.Evitarea supraexpunerii la radiaţii UV provenite atât de la sursa naturală cât şi de la sursă artificială.

2.Evitarea expunerii solare în intervalul 10.00-16.00.

3.Evitarea suprafeţelor care reflectă radiaţiile UV şi anume: apa, zăpada sau nisipul.

4.Purtarea hainelor protectoare împotriva radiaţiilor UV şi anume pălării, pantaloni lungi şi bluze cu mânecă lungă din materiale naturale, deschise la culoare, largi, care să reflecte razele solare şi să permită pielii să respire.

5.Purtarea ochelarilor de soare care să ofere 100% protecţie atât împotriva UVA cât şi împotriva UVB. Purtarea unor ochelari care nu oferă protecţie împotriva razelor UV, ci doar împotriva radiaţiilor vizibile favorizează afectarea într-o mai mare măsură a ochiului de către radiaţiile UV decât în cazul în care nu s-ar purta acei ochelari, deoarece ochelarii de soare produc dilatarea pupilei ca urmare a scăderii întensităţii luminoase şi, pentru că nu au protecţie UV favorizează pătrunderea razelor UV în mai mare măsură decât dacă ochelarii respectivi nu ar fi purtaţi.

6.Utilizarea produselor de protecţie solară cu un factor de protecţie SPF de cel puţin 15 pentru protejarea pielii neacoperite. Aplicarea produselor de fotoprotecţie se va face cu cel puţin 30 minute înainte de expunerea la soare şi trebuie reaplicate la 1,5 maxim 2 ore chiar în zilele înnourate sau după înnot.

7.Examinarea lunară a pielii pentru observarea eventualelor modificări ale nevilor pigmentari (denumiţi popular “aluniţe”).

8.Vizita cel puţin o dată pe an la medicul dermatolog pentru dermatoscopie.

9.Luarea măsurilor de precauţie la altitudini înalte, deoarece atmosfera este rarefiată și stratul protector mai subțire.

10.Evitarea bronzării artificiale în solare.

11.Evitarea expunerii copiilor nou-născuți la soare.

12.Educarea copiilor în sensul utilizării ecranelor solare, deoarece expunerea la soare are un efect cumulativ pe parcursul vieții

Nerespectarea acestor reguli duce la creșterea riscului de cancer de piele. Așa că bronzează-te responsabil sau chiar deloc!

 Notă: Pentru mai multe detalii referitoare la radiaţiile electromagnetice îţi recomand cartea mea de analiză instrumentală “ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ ȘI METODE DE SEPARARE A SPECIILOR CHIMICE APLICATE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC. BAZE TEORETICE ȘI PRACTICE”  pe care o găseşti la librăria Universităţii Tiutu Maiorescu din Calea Văcăreşti, nr 187, corp V, parter, Bucuresti.

Te interesează domeniul Farma? Atunci alătură-te grupului de discuții  „Farmacisti, asistenti, studenti si viitori studenti la FARMACIE”, AICI.

Vrei să afli mai multe despre substanțele toxice și mecanismul lor de acțiune? Îți recomand cu drag cărțile mele de Toxicologie pe care le poți achiziționa direct de la mine sau de la Librăria Hamangiu  (de AICI)!

Te interesează CHIMIA? Atunci îți recomand cu drag cărțile mele de Analiză chimică (vezi AICI) pe care le poți achiziționa direct de la mine sau de la Librăria Hamangiu  (de AICI)!

Asociatia Succes

Te invit să devii student la Facultate de Farmacie a Universității Titu Maiorescu să înveți despre medicamente de la cadrele noastre didactice specialiste în Farmacie!

Referinţe ştiinţifice:

Alice Piperea, “ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ ȘI METODE DE SEPARARE A SPECIILOR CHIMICE APLICATE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC. BAZE TEORETICE ȘI PRACTICE”, Editura Univerităţii Titu Maiorescu, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2016.

http://www.fda.gov/ForConsumers/ConsumerUpdates/ucm258416.htm

http://www.who.int/uv/faq/uvhealtfac/en/

Bull World Health Organ vol.84 n.6 Genebra Jun. 2006.

Gruijl FR. Adverse effects of sunlight on the skin. Ned Tijdschr Geneeskd. 1998;142:620–625.

Lehmann P. Sun exposed skin disease. Clin Dermatol. 2011;29:180–188.

Green A, MacLennan R, Siskind V. Common acquired naevi and the risk of malignant melanoma. Int J Cancer. 1985;35:297–300.

Burnett ME, Wang SQ. Current sunscreen controversies: a critical review. Photodermatol Photoimmunol Photomed. 2011;27:58–67.

 

0 Comentarii

Lasă un comentariu