Acest website foloseşte cookie–uri. Prin continuarea navigarii, eşti de acord cu modul de utilizare a acestor informaţii./ This website uses cookies. By continuing to browse the website, you are agreeing to our use of cookies.

Expunerea la radiatiile ultraviole(n)te si riscurile asociate

2728 Vizualizări 1 Comment
Expunerea la radiatiile ultraviole(n)te

Am intrat deja în sezonul estival şi tentaţia “băilor” de soare este din ce în ce mai mare, însă fiecare dintre noi ar trebui să fie conştient de pericolele la care se supune. Riscul apariţiei cancerului de piele creşte odată cu creşterea gradului de expunere la radiaţiile solare, nu este un mit.

Radiaţiile UVA pătrund mai adânc în piele ducând la accelerarea fenomenelor de îmbătrânire prematură şi deteriorarea pielii, prin pierderea treptată a elasticităţii acesteia. Aceste radiaţii duc la aparţia radicalilor liberi (acele molecule deficitare în electroni, extrem de reactive de care am mai vorbit într-o postare anterioară) care atacă ADN-ul celulelor pielii. Radiaţiile UVA produc, aşadar afectarea indirectă a ADN-ului cu apariţia cancerului. A fost o perioadă când acestea erau considerate inofensive comparativ cu radiaţiile UVB, dar produsele de protecţie solară de la ora actuală protejează şi împotriva UVA.

Radiaţiile UVB produc fotosensibilizare, arsuri solare, alergii la soare manifestate prin iritaţii şi mâncărimi după expunere. Radiaţiile UVB nu pătrund atât de adânc în piele ca cele UVA, dar produc lezarea directă a ADN-ului cu un risc crescut de apariţie a cancerului de piele. Având o lungime de undă mai scurtă şi fiind mai bogate în energie sunt mai periculoase decât UVA, astfel încât primele produse de fotoprotecţie erau destinate exclusiv protejarii de razele UVB. Radiaţiile UVB stimulează proliferarea celulară în straturile superioare ale pielii, ducând la îngroşarea epidermei.

Screen Shot 2015-05-13 at 9.26.52 pm

Arsurile solare constau în “omorârea” majorităţii celulelor din stratul superficial de piele în urma expunerii masive la radiaţii UV, iar cele care “supravieţuiesc” sunt oricum afectate. Pielea se înroşeşte ca urmare a acestor fenomene. Arsura solară apare la scurt timp după expunerea la radiaţiile UV, având intensitate maximă între 8 şi 24 de ore de la expunere. Arsurile intense pot produce exfolierea pielii, apariţia veziculelor (aşa numitele “băşici”) care se pot “sparge” şi expune un strat foarte sensibil de piele la radiaţiile UV.

Efectul afectării pielii de către radiaţiile UV este unul cumulativ.

Bronzarea artificială cu ajutorul “solarelor” prezintă un risc şi mai mare de cancer de piele decât bronzarea naturală la soare, deoarece utilizează radiaţii UV care au fost clasificate de către Agenţia Națională de Cercetare a Cancerului ca fiind unul dintre cei mai periculoşi agenţi cancerigeni.

Statisticile OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) arată că persoanele care utilizează bronzarea artificială înainte de vârsta de 30 de ani, pot dezvolta în procent de 75% cancer de piele.

Deasemenea vreau să atrag atenţia asupra faptului că administrarea unor medicamente poate duce la reacţii de fotosensibilizare. Fotosensibilizarea apare în acest caz în urma unui efect combinat între reacţiile chimice produse în organism de medicament şi lumina solară. Exclusiv expunerea la soare sau exclusiv administrarea acelui medicament nu duce la apariţia fotosensibilizării.

Medicamentele cele mai incriminate în producerea reacţiilor de fotosensibilizare sunt:

-Antibioticele precum tetraciclinele (tetraciclina, doxiciclina), fluorochinolonele (ofloxacina, ciprofloxacina), sulfamidele.

-Diureticele precum hidroclorotiazida, furosemidul.

-Retinoizii utilizaţi ca antiacneice, respectiv izotretinoinul.

-Antiinflamatoare precum ibuprofen sau ketoprofen.

-Neurolepticele fenotiazine, etc.

Atunci cand sunteţi în tratament cu astfel de medicamente evitaţi expunerea la soare. Citiţi cu atenţie prospectul. Dacă apar manifestări neplăcute adresaţi-vă medicului sau farmacistului.

În vederea educării populaţiei pentru minimizarea riscului de apariţie a cancerului de piele, FDA (Food and Drug Administration) a elaborat un ghid care trebuie urmat pentru reducerea impactului negativ al radiaţiilor UV aupra sănătăţii, cu următoarele recomandări:

1.Evitarea supraexpunerii la radiaţii UV provenite atât de la sursa naturală cât şi de la sursă artificială.

2.Evitarea expunerii solare în intervalul 10.00-16.00.

3.Evitarea suprafeţelor care reflectă radiaţiile UV şi anume: apa, zăpada sau nisipul.

4.Purtarea hainelor protectoare împotriva radiaţiilor UV şi anume pălării, pantaloni lungi şi bluze cu mânecă lungă din materiale naturale, deschise la culoare, largi, care să reflecte razele solare şi să permită pielii să respire.

5.Purtarea ochelarilor de soare care să ofere 100% protecţie atât împotriva UVA cât şi împotriva UVB. Purtarea unor ochelari care nu oferă protecţie împotriva razelor UV, ci doar împotriva radiaţiilor vizibile favorizează afectarea într-o mai mare măsură a ochiului de către radiaţiile UV decât în cazul în care nu s-ar purta acei ochelari, deoarece ochelarii de soare produc dilatarea pupilei ca urmare a scăderii întensităţii luminoase şi, pentru că nu au protecţie UV favorizează pătrunderea razelor UV în mai mare măsură decât dacă ochelarii respectivi nu ar fi purtaţi.

6.Utilizarea produselor de protecţie solară cu un factor de protecţie SPF de cel puţin 15 pentru protejarea pielii neacoperite. Aplicarea produselor de fotoprotecţie se va face cu cel puţin 30 minute înainte de expunerea la soare şi trebuie reaplicate la 1,5 maxim 2 ore chiar în zilele înnourate sau după innot.

7.Examinarea lunară a pielii pentru observarea eventualelor modificări ale nevilor pigmentari (denumiţi popular “aluniţe”).

8.Vizita cel puţin o dată pe an la medicul dermatolog pentru dermatoscopie.

9.Luarea măsurilor de precauţie la altitudini înalte, deoarece atmosfera este rarefiată și stratul protector mai subțire.

10.Evitarea bronzării artificiale în solare.

11.Evitarea expunerii copiilor nou-născuți la soare.

12.Educarea copiilor în sensul utilizării ecranelor solare, deoarece expunerea la soare are un efect cumulativ pe parcursul vieții.

Nerespectarea acestor reguli duce la creșterea riscului de cancer de piele. Așa că bronzează-te responsabil sau chiar deloc!

Îți plac articolele mele? Abonează-te la newsletter!

Te interesează domeniul Farma? Atunci alătură-te grupului de discuții  „Farmacisti, asistenti, studenti si viitori studenti la FARMACIE”, AICI.

Vrei să afli mai multe despre substanțele toxice și mecanismul lor de acțiune? Îți recomand cu drag cărțile mele de Toxicologie pe care le poți achiziționa direct de la mine sau de la Librăria Hamangiu  (de AICI)!

Te interesează CHIMIA? Atunci îți recomand cu drag cărțile mele de Analiză chimică (vezi AICI) pe care le poți achiziționa direct de la mine sau de la Librăria Hamangiu  (de AICI)!

Asociatia Succes

Te invit să devii student la Facultate de Farmacie a Universității Titu Maiorescu să înveți despre medicamente de la cadrele noastre didactice specialiste în Farmacie!

Referinţe ştiinţifice:

Alice Piperea,“ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ ȘI METODE DE SEPARARE A SPECIILOR CHIMICE APLICATE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC. BAZE TEORETICE ȘI PRACTICE”, Editura Univerităţii Titu Maiorescu, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2016.

Gruijl FR. Adverse effects of sunlight on the skin. Ned Tijdschr Geneeskd. 1998;142:620–625.

Lehmann P. Sun exposed skin disease. Clin Dermatol. 2011;29:180–188.

Green A, MacLennan R, Siskind V. Common acquired naevi and the risk of malignant melanoma. Int J Cancer. 1985;35:297–300.

http://www.fda.gov/ForConsumers/ConsumerUpdates/ucm258416.htm

http://www.who.int/uv/faq/uvhealtfac/en/

Bull World Health Organ vol.84 n.6 Genebra Jun. 2006.

1 Comentarii

Lasă un comentariu