Zilele trecute am primit un mesaj de la o cititoare:
“Buna seara,va rugam sa ne scrieti despre substantele intalnite zi de zi cu potential toxicologic(de ex aflatoxinele din porumb pot da cancer de col uterin),cum ne ferim,cum tratam medicamentos si prin fitoterapie.Cum putem depista acumularile cronice cu manifestari nespecifice(cazuri subclinice).Multumesc!“, motiv pentru care astăzi am ales să scriu despre aflatoxine, iar în postările următoare voi trata și alte substanțe toxice din acest punct de vedere.
În acest articol îți voi vorbi despre aflatoxine și riscul potențial al alimentelor mucegăite asupra sănătății. 😉
Considerând mucegaiul inofensiv, unele persoane îl îndepărtează pur și simplu de la suprafața alimentului, și consumă părțile aparent “neafectate” de mucegai, convinse fiind că au făcut ceea ce trebuie.
În realitate lucrurile nu stau chiar așa, pentru că unele specii de mucegai produc toxine. 😮
Ce este mucegaiul?
Mucegaiul este o ciupercă ce se dezvoltă în mediile umede și calde, bogate în nutrienți, reprezentate, de exemplu, de alimentele păstrate necorespunzător sau a căror termen de valabilitate a fost depășit. Unele mucegaiuri produc substanțe toxice, denumite în continuare toxine (micotoxine), care difuzează (se împrăștie) în toată masa produsului pe care mucegaiul se dezvoltă.
Dintre toate mucegaiurile, relevante în acest context sunt speciile de Aspergilius. Acestea se pot dezvolta în condiții de umiditate relativ scăzută față de alte mucegaiuri și de-a lungul unui interval relativ larg de temperatură (130-370C).
Aceste specii sunt întâlnite în special în regiunile tropicale care asigură condițiile optime dezvoltării lor: variații de temperatură și umiditate. Cerealele sunt mai vulnerabile față de speciile de Aspergillius dacă sunt atacate de insecte, dar și în timpul stocării în caz de uscare necorespunzătoare.
Ce sunt aflatoxinele?
Dintre toate micotoxinele, cele mai răspândite și cele mai periculoase sunt aflatoxinele. Aflatoxinele sunt micotoxine produse de unele tulpini ale mucegaiului Aspergillus flavus.
Problema cu aceste aflatoxine este că sunt compuși extrem de toxici, fiind caracterizați atât de toxicitate acută cât și de toxicitate cronică în cazul oamenilor și unor animale.
La ora actuală se cunosc în jur de 20 de aflatoxine, codificate diferit în funcție de structura chimică, dintre care cea mai răspândită, dar și cea mai toxică, este aflatoxina B1. 😮 Iat-o:
Ce alimente pot fi contaminate cu aflatoxine?
Există foarte multe alimente care pot fi contaminate cu aflatoxine, dintre care cele mai întâlnite sunt: cerealele, oleaginoasele, fructele uscate, condimentele iuți sau lapte.
O altă problemă cu aceste aflatoxine este că sunt stabile până la 3000, deci nu sunt distruse prin preparare termică, în așa fel încât produsele rezultate în urma prelucrării materiilor prime infestate cu aflatoxine vor fi și ele infestate cu aflatoxine, de exemplu din arahide infestate cu aflatoxine se va obține unt de arahide infestat cu aflatoxine.
Stabilitatea lor la încălzire depinde însă și de alți factori precum umiditatea și pH-ul, însă este clar că acestea nu pot fi distruse prin procesul de gătire a alimentului.
Cum se poate preveni formarea aflatoxinelor și cum se pot detecta acestea în alimente?
Pentru prevenirea formării aflatoxinelor, recoltele de cereale trebuie păstrate în condiții de umiditate optimă, ferite de insecte și dăunători, deoarece, odată contaminate, acestea sunt foarte greu de decontaminat de aflatoxine prin metode fizice, chimice sau biologice.
Aflatoxinele pot fi detectate în alimentele infestate prin metode fizico-chimice sofisticate sau prin metode rapide de screening, în lumină ultravioletă, deoarece aflatoxinele sunt fluorescente.
Află de AICI care sunt efectele toxice ale aflatoxinelor în organismul uman, care este principalul organ “vizat” de aflatoxine și cum ar trebui să procedezi cu alimentele mucegăite.
Acest articol a fost preluat și de:
-Revista Succes – AICI;
-Revista Observator culinar – AICI;
-Revista SuperProfit – AICI.
Dacă vrei să rămâi la curent cu postările mele despre sănătate, frumusețe și farmacie abonează-te gratuit la site-ul meu și dă like paginii mele de Facebook: AICI.
Află mai multe despre mine AICI, AICI, AICI și AICI.
Dacă vrei să afli mai multe detalii legate de substanțele toxice, otrăvuri și mecanismul prin care acestea produc efecte toxice în organismul uman, precum și despre analiza lor, îți recomand cele 20 cărți ale mele de Toxicologie și Chimie, despre care poți găsi mai multe detalii AICI.
Referințe științifice:
Bennett J.W., Klich M., Mycotoxins, Clin. Microbiol. Rev., 16 (2003), 497–516.
Bitay F.H., Glavitis R., Sellyey G., Mycotoxins, Magyar Allatorvosak Lapja, 34 (1979), 417–422.
Choudhary P.L., Sharma R.S., Borkhataria V.N., Desai M.C., Effect of feeding aflatoxin B1 on feed consumption through naturally contaminated feeds, Ind. J. Anim. Sci., 68 (1998), 400–401.
Eaton D.L., Groopman J.J., The Toxicity of Aflatoxins. Human Health, Veterinary and Agricultural Significance, Academic Press, San Diego (1994), 3–26.
Hussein H.S., Brasel J.M., Toxicity, metabolism, and impact of mycotoxins on humans and animals, Toxicology, 167 (2001), 101–134.
0 Comentarii