[Mesaj de la cititori] – Aflatoxinele – otrava din farfuria ta – partea a II-a

Aflatoxine

La cererea cititorilor, în articolul anterior (Aflatoxinele – otrava din farfuria ta – partea I) ți-am povestit despre aflatoxine, cum sunt ele produse și ce alimente pot fi infestate, precum și modalitățile de prevenire a infestării alimentelor cu aflatoxine și de detecție a acestora.

În acest articol vom discuta despre efectele acestora în organismul uman și despre cum ar trebui să procedezi corect cu alimentele mucegăite.

Ce efecte au aflatoxinele asupra organismului uman?

Dacă organismul este supus la doze suficient de mari de aflatoxine, aceste pot determina apariția intoxicației acute care poate determina moartea. 😮

Principalul organ afectat de aflatoxine este ficatul, însă au fost descoperite concentrații mari de aflatoxine și la nivel pulmonar, renal, la nivelul creierului și inimii celor care au decedat în urma intoxicațiilor acute cu aflatoxine.

Moartea apare în urma distrugerii acute a ficatului prin ciroză și necroză hemoragică.

Doza letală de aflatoxine în cazul animalelor variază între 0.5 și 10 mg/Kg corp.

Incidența intoxicațiilor acute cu aflatoxine este mică mai ales în țările dezvoltate, unde nivelul de contaminare a alimentelor cu aflatoxine este monitorizat continuu.

Au fost înregistrate însă intoxicații acute în Africa unde porumbul și alunele, alimente de bază, au fost infestate cu aflatoxine, clima fiind un factor favorizant dezvoltării mucegaiului.

Intoxicații acute au fost înregistrate și în India în anul 1974, când aproximativ 400 de persoane s-au intoxicat (prezentând febră și icter) după consum de porumb intoxicat cu aflatoxină. Aproximativ 100 de persoane au murit în urma acelei intoxicații.

medacademy

Aflatoxinele sunt relevante, însă, și din punct de vedere al toxicității cronice, deoarece sunt cancerigene foarte puternice. 😮  Cea mai cancerigenă este aflatoxina B1. Doza medie la care apar dereglările maligne este de doar 10 μg/zi, extrem de mică față de alți carcinogeni. Principalul organ țintă al acțiunii cancerigene a aflatoxinelor este ficatul. Practic, prin expunerea îndelungată la doze mici de aflatoxină crește riscul apariției cirozei, hepatitei cronice și cancerului hepatic.

Aflatoxina B1 (considerat precarcinogen) se activează toxic în organismul uman cu formarea unei substanțe extrem de toxice (carcinogen ultim) care atacă ADN-ul celulelor, inițiind, astfel, procesul canceros.

Ce lucruri importante legate de aflatoxine trebuie să reții?

-nu toate alimentele mucegăite conțin neapărat aflatoxine, deoarece nu toate tulpinile de Aspergillus flavus produc aflatoxine;

-aflatoxinele pot fi prezente chiar și în alimentele aparent nemucegăite;

-alimentele contaminate cu aflatoxine sunt practic imposibil de decontaminat. Simpla îndepărtare a stratului de mucegai de la suprafața alimentului nu asigură decontaminarea completă, întrucât aflatoxinele difuzează prin micelii practic în toată masa alimentului. Încercarea de a decontamina alimentul prin metode fizice, chimice sau biologice nu sunt eficiente, mai mult decât atât favorizează degradarea alimentelor și la diminuarea valorii lor nutritive.

Acesta sunt motivele pentru care, un aliment mucegăit trebuie aruncat imediat și nu consumat după îndepărtarea zonelor mucegăite!

Te-ar putea interesa și De ce nu l-a ucis cianura pe legendarul Rasputin.

Pentru a primi prin e-mail noutăți referitoare la articole similare pe care le voi publica, te poti abona gratuit la newsletter-ul AlicePiperea.ro, prin completarea formularului de mai jos.

Abonează-te GRATUIT și vei primi cele mai noi articole în căsuța de email.
Loading

Află mai multe despre mine AICI, AICI și AICI.

Te interesează CHIMIA? Atunci îți recomand cu drag cărțile mele (vezi AICI) pe care le poți achiziționa de la Librăria Hamangiu  (de AICI)!

Dacă vrei să afli mai multe detalii legate de substanțele toxice, otrăvuri și mecanismul prin care acestea produc efecte toxice în organismul uman, îți recomand cele două cărți ale mele de Toxicologie, despre care poți găsi mai multe detalii AICI.

Referințe științifice:

Bennett J.W., Klich M., Mycotoxins, Clin. Microbiol. Rev., 16 (2003),  497–516.

Bitay F.H., Glavitis R.,  Sellyey G., Mycotoxins, Magyar Allatorvosak Lapja, 34 (1979), 417–422.

Choudhary P.L., Sharma R.S., Borkhataria V.N., Desai M.C., Effect of feeding aflatoxin B1 on feed consumption through naturally contaminated feeds, Ind. J. Anim. Sci., 68 (1998), 400–401.

Eaton D.L.,  Groopman J.J., The Toxicity of Aflatoxins. Human Health, Veterinary and Agricultural Significance, Academic Press, San Diego (1994),  3–26.

Hussein H.S., Brasel J.M., Toxicity, metabolism, and impact of mycotoxins on humans and animals, Toxicology, 167 (2001), 101–134.

0 Comentarii

Lasă un comentariu

Acest website foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigării îți exprimi acordul pentru politica noastră de cookie-uri și de confidențialitate. View more
Accept