În postarea anterioară (Coca cola. Din punct de vedere chimic) am vorbit despre primele două dintre cele mai importante ingrediente din băuturile carbogazoase de tip Coca Cola, și anume zahărul și acidul fosforic.
Un alt ingredient-cheie din Coca Cola este reprezentat de cafeină (“substanța activă propriu-zisă” cu rol energizant) și de aspartam, îndulcitorul artificial din băuturile “light”, destinate celor la dietă, repectiv diabeticilor, cu rol de înlocuitor al zahărului pentru conferirea gustului dulce băuturii, dar fără caloriile din “dotarea” zahărului.
Să le luăm pe rând.
Cafeina
Cafeina este o substanță stimulantă la nivelul creierului,
crește tensiunea arterială, crește aciditatea din stomac și are efect diuretic, potential deshidratant în cantități mari. Cafeina nu este, însă, un diuretic puternic și prin ingerarea sa într-o cantitate echivalentă cu conținutul a 2-3 cești, aceasta crește cantitatea de urină eliminată, însă nu produce pierderi notabile de fluide, așa cum este cazul băuturilor alcoolice (a se vedea Bea cu cap, nu peste cap!-fazele intoxicației acute cu alcool și Un Martini, vă rog! Cu tot cu instrucțiuni de folosire!), care au potențial deshidratant mai mare decât al celor cu cafeină.
Deși unele surse nedocumentate de pe Internet sugerează că aceasta ar acționa într-o manieră similară cu cocaina și heroina 😮 , nu este cazul. Cafeina nu produce dependență psihică majoră, așa cum se întâmplă în cazul cocainei și heroinei și nu acționează la nivelul circuitului recompensei din creier la concentrațiile uzuale în care este consumată.
Băuturile care conțin cafeină sunt însă contraindicate persoanelor hipertensive și a celor care suferă de aritmii cardiace sau de hiperaciditate, respectiv ulcer gastric.
Despre cafeină, vom vorbi însă mai mult în altă postare.
Aspartamul
Aspartamul este un îndulcitor artificial.
Conform FDA (Food and Drug Adminstration), aspartamul este cel mai studiat aditiv alimentar (peste 500 de studii au cercatat în detaliu efectele aspartamului). De curând, în produsul Pepsi, aspartamul a fost înlocuit cu sucraloză, un alt edulcorant sintetic.
Ai crede că această înlocuire a fost făcută din considerente de siguranță, însă în realitate, motivația pentru care aspartamul a fost înlocuit cu sucraloză este una cât se poate de simplă: preferința consumatorului, care și-a exprimat motivația pentru care nu prea consumă băuturi carbogazoase “light” și anume, din cauza prezenței edulcoranților artificiali din compoziția acestora, în special a aspartamului. Din cauza reputației nu tocmai bune pe care acesta o are.
Este aspratamul nociv pentru organismal uman Dar de câte afecțiuni n-a fost “acuzat” acesta: de la neurotoxicitate, până la cancer. Plecând de la prezumția de nevinovăție, să cercetăm obiectiv rezultatele studiilor științifice… în articolul Aspartamul – din punct de vedere toxicologic.
Așa cum a spus-o foarte răspicat și Paracelsus, doza este cea care diferențiază un remediu de o otravă. Coca Cola nu este în sine bună sau rea. Efectul depinde de doza în care este consumată și de frecvența consumului. O doză de Coca Cola consumată ocazional nu va produce efecte nocive, însă prin consumarea unor cantități mari, cu frecvență mare, timp îndelungat, crește riscul de apariție a bolilor degenerative, obezității, cancerului, mai ales dacă aceasta este “asociată” cu o alimentație nesănătoasă și un stil de viață sedentar.
Consumul excesiv de sare, zahăr și grăsimi dăunează grav sănătății! Evită pe cât posibil să consumi acest tip de băuturi!
Pentru a primi prin e-mail noutăți referitoare la articole similare pe care le voi publica, te poti abona gratuit la newsletter-ul AlicePiperea.ro, prin completarea formularului de mai jos.
Bertil B. Fredholm, Karl Bättig, Janet Holmén, Astrid Nehlig and Edwin E. Zvartau, Actions of Caffeine in the Brain with Special Reference to Factors That Contribute to Its Widespread Use, harmacological Reviews March 1999, 51 (1) 83-133;
Pendergrast M. For God, Country, and Coca-Cola: The Definitive History of the Great American Soft Drink and the Company That Makes It. 2nd ed. New York, NY: Basic Books; 2000.
Wolf A, Bray GA, Popkin BM. A short history of beverages and how our body treats them. Obes Rev.2008; 9: 151–164.
Spiers PA, Sabounjian L, Reiner A, Myers DK, Wurtman J, Schomer DL, Aspartame: neuropsychologic and neurophysiologic evaluation of acute and chronic effects, Am J Clin Nutr. 1998 Sep;68(3):531-7.
Olsen NJ, Heitmann BL. Intake of calorically sweetened beverages and obesity. Obes Rev. 2009; 10:68–75.
Ismail AI, Tanzer JM, Dingle JL. Current trends of sugar consumption in developing societies.Community Dent Oral Epidemiol.1997; 25: 438–443.
Mă numesc Alice Piperea şi sunt absolventă şef de promoţie a Facultăţii de Farmacie UMF Carol Davila din Bucureşti cu media 10.00, sunt farmacist primar în laborator farmaceutic şi doctor în ştiinţe farmaceutice. Sunt actual Profesor independent, fost Lector universitar la Facultatea de Farmacie, în cadrul căreia am predat Toxicologia și Chimia analitică, disciplinele pe care le-am îndrăgit cel mai mult în facultate.
Acest website foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigării îți exprimi acordul pentru politica noastră de cookie-uri și de confidențialitate. View more
0 Comentarii