Acest website foloseşte cookie–uri. Prin continuarea navigarii, eşti de acord cu modul de utilizare a acestor informaţii./ This website uses cookies. By continuing to browse the website, you are agreeing to our use of cookies.

Cremele anticelulitice: mit sau adevăr?

623 Vizualizări 0 Comment

            Celulita a reprezentat dintotdeauna o problemă estetică prezentă la 80-90% dintre femeile post-pubertate, pentru care există numeroase tipuri de tratament, însă au acestea o eficacitate reală?

            Din punct de vedere medical, celulita reprezintă o afecţiune topografică a pielii identificată rapid după aspectul de coajă de portocală, localizată majoritar pe coapse, abdomen şi braţe.

            Aspectul de coajă de portocală se datorează herniei lobulilor de grăsime subcutanată prin joncțiunea dermo-epidermică unde fibroza septurilor de colagen duce la scurtarea acestora și, în cele din urmă, la retragerea lor, determinându-se astfel depresiunile care caracterizează celulita.

            Este importantă diferenţierea dintre celulită şi obezitatea generalizată, deoarece  în obezitate adipocitele suferă hipertrofie şi hiperplazie, în timp ce în cazul celulitei, adipocitele sunt metabolic stabile şi mari. Mai exact şi persoanele cu greutate corporală adecvată înălţimii pot avea probleme cu celulita.       

             Deși se știe că mai mulți factori contribuie la dezvoltarea celulitei (sex, factori genetici, stil de viață) fiziopatologia exactă nu este cu exactitate cunoscută. Cele mai răspândite teorii care au fost propuse vizează factori vasculari / inflamatori, respectiv cauzele hormonale și / sau structurale.

            Cu toate acestea, fotografiile modificate digital în mass-media continuă să nu modifice doar percepția frumuseții, ci și să înșele publicul cu privire la frecvența reală a acestei afecțiuni care rămâne o preocupare cosmetică majoră pentru femei.

            Există pe piaţa o multitudine de opţiuni pentru combatarea acestei probleme printre care agenți topici (creme/geluri), medicamente biologice injectabile și, mai recent, umpluturi dermice.Toate aceste metode au fost studiate şi evaluate de cercetători pentru a se stabili siguranța și eficacitatea lor în tratarea celulitei.

            În abordarea problemei celulitei din toate punctele de vedere, ingredientele anticelulitice au fost selectate pe baza complementarității lor, potrivit publicaţiilor din literatura de specialitate.

            Acestea includ ingrediente cosmetice cu activitate anticelulitică bine documentată, cum ar fi cafeina, retinolul, forskolinul (Coleus forskohlii), lotusul sacru (Nelumbo nucifera), carnitina și escina, printre altele.

            Cremele anticelulitice în care sunt încorporate unele dintre substanţele menţionate mai sus acţionează prin stimularea lipolizei (procesul de ardere a grăsimilor) şi prevenirea sintezei de noi grăsimi (efecte anti-adipogene şi anti-lipogene).

            Agenții topici, combinați cu un masajul viguros, au fost primele încercări de a trata celulita. În cazul tuturor tratamentelor topice, principala provocare este ca ingredientele active să își atingă ținta în concentrație suficientă pentru a avea un efect terapeutic.

            Metilxantinele (aminofilina, teofilina și cafeina) și retinoizii sunt ingredientele cele mai studiate, evaluate şi utilizate în formulările topice pentru combaterea celulitei.

            Se presupune că metilxantinele îmbunătățesc aspectul celulitei prin stimularea lipolizei și inhibarea enzimei fosfodiesterază, care crește concentrația de adenozin monofosfat ciclic.  Cafeina, de exemplu, utilizată pentru efectele sale excitante şi energizante este prezentă în aproape toate produsele topice pentru reducerea celulitei, deoarece îmbunătăţeşte circulaţia în zona aplicată mărind astfel fluxul sanguin, iar efectul diuretic ajută la ameliorarea inflamaţiei din zona respectivă.

            Retinoizii, pe de altă parte, reduc celulita prin creșterea grosimii dermice, creșterea angiogenezei, prin sintetizarea de noi componente ale țesutului conjunctiv și creșterea numărului de fibroblaste active.

            În cazul ambilor agenți, au existat mai multe publicații stiintifice, cu date promițătoare, dar studiile s-au realizat pe loturi mici de indivizi, fără monitorizări pe termen lung.

            Lotusul este utilizat pentru efectul astringent (de inchidere a porilor), iar carnitina este un aminoacid cu rol important in metabolizarea grasimilor.

            În general, anumite formulări îmbunătățesc producția de colagen şi reduc laxitatea pielii însă în tratarea celulitei este necesară şi o remodelare extinsă a grăsimilor, a colagenului și a țesutului conjunctiv care se poate realiza plin realizarea de masaje/ terapii alternative care să grabească procesul de absorbţie a substanţelor active.

            Timpul de aplicare a acestor produse este diferit în funcţie de producător însă este important că aplicarea să se realizeze constant pe pielea curată de cel puţin două ori pe zi pe o perioadă de cel puţin şase săptămâni. Recomandările specialiştilor implică şi o hidratare corespunzătoare (subiect pe care îl voi aborda într-un articol viitor) asociată cu o alimentaţie săracă în carbohidraţi.

            Celelalte opţiuni de tratament pentru combatarea celulitei şi îmbunătăţirea aspectului pielii necesită control medical de specialitate, fiind mai costisitoare şi necesitând mai multe şedinţe asociate cu un regim de viaţă sănătos care implică şi activitate fizică de cel puţin 60 de minute în fiecare zi.

                În concluzie, dintre abordărilor terapeutice multiple care încearcă să trateze celulita, nici o procedură nu s-a dovedit de succes pe termen lung fără un stil de viaţa sănătos şi activitate fizică.

             Agenții topici, tratamentele injectabile și dispozitivele pe bază de energie pot ameliora aspectul celulitei, uneori într-o măsură satisfăcătoare, dar nu o elimină definitiv, deoarece acest lucru implică remodelarea extinsă a țesuturilor. Toate rezultatele şi durata lor depinde de stilul de viaţă, cel mai important aspect fiind alimentaţia, urmată de activitatea fizică utilă atât în sănătate cât şi frumuseţe.

 

Acest articol a fost scris de student Petronela Jercan, Facultatea de Farmacie, Universitatea Titu Maiorescu.

 

Te-ar putea interesa și Tot ce trebuie să știi despre acidul hialuronic și Acidul azelaic – sau despre cum am scăpat de acnee.

 

Dacă vrei să rămâi la curent cu postările mele despre sănătate, frumusețe și farmacie abonează-te gratuit la site-ul meu și dă like paginii mele de Facebook: AICI.

Află mai multe despre mine AICI, AICI, AICI și AICI.

Referințe științifice:

Nurnberger F, Muller G. So-called cellulite: an invented disease.J Dermatol Surg Oncol. 1978;4(3):221–9.

Bertin C., Zunino H., Pittet J.C., Beau P., Pineau P., Massonneau M. A double-blind evaluation of the activity of an anti-cellulite product containing retinol, caffeine, and ruscogenine by a combination of several non-invasive methods. J Cosmet Sci. 2001;52(4):199–210.

Emanuele E. Cellulite: advances in treatment: facts and con-troversies. Clin Dermatol. 2013;31(6):725–30

Fink JS, Mermelstein H, Thomas A, Trow R. Use of intensepulsed light and a retinyl-based cream as a potential treatmentfor cellulite: a pilot study. J Cosmet Dermatol.2006;5(3):254–62

Green J.B., Cohen J.L., Kaufman J., Metelitsa A.I., Kaminer M.S. Therapeutic approaches to cellulite. Semin Cutan Med Surg. 2015;34(3):140–143

Lupi O., Semenovitch I.J., Treu C., Bottino D., Bouskela E. Evaluation of the effects of caffeine in the microcirculation and edema on thighs and buttocks using the orthogonal polarization spectral imaging and clinical parameters. J Cosmet Dermatol. 2007;6(2):102–107.

Sadick N, Magro C. A study evaluating the safety and efficacyof the VelaSmooth system in the treatment of cellulite. J CosmetLaser Ther. 2007;9(1):15–20.

0 Comentarii

Lasă un comentariu