Despre Melanotan II – hormonul bronzării sau “medicamentul Barbie”

42 Vizualizări 0 Comment
Melanotan

În multe culturi occidentale, pielea bronzată este adesea percepută ca fiind atractivă. Mai mult de 10 milioane de americani folosesc metode de bronzare artificială, cum ar fi lămpile de bronzat sau solarul, pentru a-și închide culoarea pielii. Deși multor oameni le place cum arată pielea lor când este bronzată, bronzarea excesivă nu prezintă beneficii pentru sănătate.

Supraexpunerea la radiații ultraviolete, care se găsesc în mod natural în lumina soarelui și, de asemenea, utilizată în metodele de bronzare artificială, poate deteriora pielea și poate crește riscul de a dezvolta cancer de piele.

Potrivit Academiei Americane de Dermatologie, doar o singură ședință de bronzare artificială poate crește riscul de a dezvolta melanom cu 20%, carcinom cu celule bazale cu 29% și carcinom cu celule scuamoase cu 67%.

Pe măsură ce mai mulți oameni își dau seama de potențialele pericole pe care le presupune bronzarea prin expunere la lumină UV, au început să caute alternative, cum ar fi „injecțiile bronzante”. Injecțiile bronzante conțin un hormon ce determină pielea să producă un pigment numit melanină.

Aceste metode injectabile sunt în prezent ilegale în anumite părți ale lumii precum Statele Unite deoarece prezintă efecte secundare potențial grave.

Cum funcționează injecțiile bronzante?

Preparatele injectabile bronzante conțin unul din cei doi hormoni: melanotan I și melanotan II, supranumit și “medicamentul Barbie”. Ambele tipuri de injecții funcționează prin reproducerea hormonului de stimulare a alfa-melanocitului în organismul uman. Acest hormon se leagă de receptorii melanocortinei și stimulează producția de pigment melanină în celulele pielii. Cu cât celulele pielii produc mai multă melanină, cu atât pielea va deveni mai închisă la culoare.

Melanotanul I are un timp de înjumătățire mai mare decât melanotanul II înainte de a fi descompus de enzimele din organism. Melanotanul I este cunoscut sub numele de afamelanotidă atunci când este utilizat medical. Afamelanotida este vândută sub numele de marcă Scenesse® și este utilizată pentru a preveni fototoxicitatea la persoanele cu o afecțiune rară numită protoporfirie eritropoietică. Persoanele cu această tulburare genetică rară se confruntă cu dureri severe atunci când pielea lor este expusă la lumina soarelui și la lumină artificială.

Melanotanul II se leagă de o gamă mai largă de receptori decât melanotanul I și are un timp de înjumătățire mai scurt. De asemenea, poate traversa bariera hematoencefalică, ceea ce poate provoca reacții adverse precum reducerea poftei de mâncare, disfuncții sexuale și oboseală. Melanotanul II nu este utilizat în prezent în scop medical.

Atât melanotanul I, cât și melanotanul II sunt nereglementate și adesea vândute ilegal online. Comercianții online nu sunt monitorizați de nicio organizație de sănătate guvernamentală, deci există un risc ridicat ca produsele să fie etichetate greșit sau să conțină impurități. De exemplu, în urma unui studiu științific din anul 2015 s-a constatat că melanotanul II achiziționat de la doi furnizori diferiți conținea între 4,1 și 5,9% impurități.

Efectele secundare ale injecțiilor bronzante

Una dintre cele mai mari preocupări legate de injecțiile bronzante este că acestea sunt nereglementate. Fără o reglementare adecvată, nu există nicio garanție că produsul utilizat a fost etichetat corespunzător. În plus, efectele pe termen lung ale utilizării melanotanului I și melanotanului II rămân în mare parte necunoscute.

Într-un sondaj observațional, cercetătorii au intervievat 21 de voluntari care au folosit melanotanul în trecut și care îl foloseau în mod activ în momentul sondajului sau aveau în vedere utilizarea acestuia în viitor. Cercetătorii au descoperit că cele mai frecvente efecte secundare au fost: greață, înroșirea feței, reducere poftei de mâncare, somnolență.

În anii 1980, unul dintre cercetătorii implicați în studiul melanotanului II s-a oferit drept voluntar pentru testarea acestuia. După injectarea accidentală a unei doze duble față de cea pe care a intenționat să și-o injecteze, a experimentat o erecție de 8 ore, greață și vărsături.

Un studiu de caz din anul 2019 descrie cazul unui bărbat care a suferit priapism acut după o injecție cu melanotan. Priapismul este o erecție prelungită și dureroasă cauzată de fluxul sanguin excesiv la nivelul penisului. Bărbatul a fost internat la spital, însă nu a fost necesare intervenții chirurgicale. În următoarele 4 săptămâni, acesta nu își recuperase încă funcția erectilă.

În ceea ce privește riscul de dezvoltare a cancerului de piele, la ora actuală trebuie făcute mai multe cercetări înainte ca oamenii de știință să confirme dacă melanotanul crește riscul de a dezvolta cancer de piele. Totuși, aceasta rămâne una dintre cele mai mari preocupări legate de utilizarea injecțiilor bronzante.

Conform unui studiu de tip review din 2017, există cel puțin patru raportări legate de creștere a numărului de “alunițe” pe piele după utilizarea melanotanului. Există, de asemenea, mai multe dovezi științifice care atestă că utilizarea melanotanului este legată de apariția de noi alunițe.

Într-unul dintre studiile de caz, o femeie în vârstă de 20 de ani a dezvoltat melanom după injectare de melanotan II o dată la două zile, timp de 4 săptămâni.

Potrivit unei evaluări din anul 2020, administrarea de melanotanul II ar crește riscul de apariție a insuficienței renale.

În plus, injecțiile bronzante prezintă aceleași riscuri ca și alte forme de injecții dacă nu sunt pregătite corespunzător, cum ar fi riscul de a contacta: hepatită B și C, HIV/SIDA și de a dezvolta septicemie.

Sunt legale preparatele injectabile cu melanină, melanotan I sau melanotan II?

Afamelanotida este un medicament orfan aprobat de Food and Drug Administration. Este legal doar dacă este utilizat conform prescripției medicale pentru tratamentul protoporfiriei eritropoietice, o tulburare genetică rară.

Utilizarea melanotanului I și melanotanului II în scop estetic este ilegală, astfel de forme putând fi cumpărate în mod ilegal de pe diferire website-uri neautorizate. În ciuda acestui fapt, acestea sunt încă vândute pe scară largă pe internet sau în anumite săli de fitness.

 

Există injecții bronzante sigure ?

Toate injecțiile cu melanină nu sunt sigure atunci când sunt utilizate în scopul schimbării culorii pielii. Injecțiile cu melanină sunt nereglementate și au potențialul de a provoca reacții adverse care pun viața în pericol. Preparatele injectabile cumpărate ilegal online pot fi etichetate greșit sau pot conține impurități care ar putea pune viața în pericol.

Concluzii

Pielea bronzată este considerată atractivă în multe culturi occidentale. Majoritatea metodelor de închidere a culorii pielii cresc riscul de apariție a cancerului de piele și nu oferă beneficii pentru sănătate.

Injecțiile bronzante favorizează închiderea culorii pielii prin intermediul unui hormon care stimulează producția de melanină în piele. Toate formele de preparate injectabile bronzante sunt în prezent cumpărate ilegal de pe website-uri neautorizate. Injecțiile bonzante nu sunt reglementate și există puține cercetări privind efectele lor pe termen lung în scop cosmetic. Acestea prezintă numeroase riscuri asupra sănătății, iar unele cercetări sugerează că acestea ar putea crește riscul de a dezvolta cancer de piele.

OBSERVAȚIE!

Afamelanotida este un medicament care se eliberează exclusiv pe bază de prescripție medicală, fiind utilizată medical în scopul tratamantului protoporfiriei eritropoietice, o tulburare genetică rară. Utilizarea sa în scop cosmetic, pentru închiderea culorii pielii este ilegală și implică riscuri asupra sănătății.

Acest articol nu încurajează utilizarea injecțiilor bronzante.

Acest articol nu reprezintă o prezentare exhaustivă a profilului farmacotoxicologic al melanotanului, are rolul doar de a informa succinct publicul larg referitor la aceaste substanțe active utilizate utilizate în mod abuziv în scop cometic.

Informațiile oferite în acest articol sunt strict în scop informativ și nu au scopul de a înlocui tratamentul medical individualizat oferit în urma consultului medical.

Informațiile oferite nu substituie tratamentele prescrise de medic.

Pentru probleme medicale pe care le ai, programează-te la un consult medical!

Te-ar putea interesa și Cremele antiacneicie cu tretinoin – atenționări, Acidul azelaic – sau despre cum am scăpat de acnee, Iată ce ar trebui să știi despre botox – partea I și Cum mă bronzez?.

Dacă vrei să rămâi la curent cu postările mele despre sănătate, frumusețe și farmacie abonează-te gratuit la site-ul meu și dă like paginii mele de Facebook: AICI.

Află mai multe despre mine AICI, AICI, AICI și AICI.

 

Referințe științifice:

Breindahl T. et al. (2014). Identification and characterization by LC-UV-MS/MS of melanotan II skin-tanning products sold illegally on the internet.

Callaghan D.J. (2018). A glimpse into the underground market of melanotan.

Dreyer B.A. et al. (2019). Melanotan-induced priapism: A hard-earned tan.

Habbema L. et al. (2017). Risks of unregulated use of alpha-melanocyte-stimulating hormone analogues: A review.

Hjuler K.F. et al. (2014). Melanoma associated with the use of melanotan-II.

0 Comentarii

Lasă un comentariu