Un farmacist analist ca mine va fi tentat întotdeauna să examineze compoziţia oricărui produs, cu atât mai mult a unuia cosmetic. Şi tot ca “deformaţie profesională” trebuie neapărat să înţeleg mecanismul de acţiune al speciei chimice, fie ea substanţă activă din medicament, toxic, principiu activ din plantă, macro sau micronutrient din aliment, pentru că vreau neapărat să îmi explic toate procesele care îmi “influenţează” într-un mod mai mult sau mai puţin direct organismul şi, implict, starea de sănătate.

Am ales să tratez produsele de protecţie solară pentru că sunt la “mare ” căutare în sezon estival şi tocmai pentru că vreau să atrag atenţia că nu, nu reprezintă deloc un moft, ci o mare necesitate. Mulţi nu înteleg acest lucru, însă radiaţiile UV sunt foarte periculoase dacă “abuzăm” de ele, mai ales în “interes” cosmetic, voit, sau pur şi simplu din ignoraţă.

Cu toţii am auzit de produsele “cu SPF” şi majoritatea le ia ca atare. Dar trebuie să îi mulţumeşti chimiei lor pentru că nu te transformi într-un răcuşor în soarele de vară!

De ce încercăm mai exact să ne protejăm? De razele UV. Ce sunt razele UV?

Cum acţionează razele UV?

Acum că v-am lămurit despre ce este vorba, să discutăm puţin mecanismul de acţiune al substanţelor chimice din produsele cu SPF.

Substanţele “active” din produsele SPF aparţin celor 2 clase mari de substanţe: anorganice şi organice.

Cele două substanţe anorganice utilizate în produsele cu SPF sunt oxidul de zinc şi dioxidul de titan. Acestea ne protejează împotriva razelor UV printr-un mecanism fizic de acţiune prin reflectarea razelor UV, dar şi prin absorbţia lor. Dar dacă produsele SPF ar conţine numai oxid de zinc şi dioxid de titan ţi-ar lăsa o “dâră” de toată frumuseţea pe piele. Deci nu se poate chiar aşa! SPF, SPF, dar trebuie să mai şi arătăm bine!

Tocmai de aceea produsele SPF au evoluat în aşa fel încât să se adapteze şi aspectului cosmetic dezirabil, motiv pentru care produsele SPF actuale conţin un amestec de substanţe anorganice şi organice.

Dar care este mecanismul de acţiune al substanţelor organice prin care acestea ne protejează de razele UV?

Atunci când prin produsul de protecţie solară conținând substanţa organică protectoare trece o radiație incidentă UV de o anumită lungime de undă, λ, o parte din radiație este absorbită și o parte este transmisă. Molecula absoarbe radiaţia UV pentru că unul dintre electronii ei “sare” efectiv (termenul ştiinţific este de “tranziţie”, dar nu te stresa, aici nu dai examen la chimie analitică) de pe locul unde este el situat (care se numeşte “stare fundamentală”) puţin mai sus, la un etaj superior (care se numeşte “stare excitată” şi nu te gîndi la prostii). Practic energia radiaţiei UV ajută electronul să “sară” mai sus decât deja este. Dar electronul nu poate să sară unde vrea el ci doar pe anumite etaje ale moleculei, bine definite. Ca electronul să sară la aceste etaje are nevoie ca radiaţia UV să aibă exact energia egală cu cea care îi trebuie electronului ca să sară, alftel electronul nu sare. Dacă îi dai mai puţină energie decît are nevoie nu sare, dacă îi dai mai multă, nici atunci nu sare. Practic pe baza acestei “sărituri” a electronului molecula absoarbe radiaţia UV dăunătoare. Dar electronul stă foarte puţin la etajul la care a sărit şi se întoarce înapoi prin cedarea enegiei pe care a folosit-o, sub formă de energie termică, nedăunătoare nouă la intensitatea respectivă. Întelegem că o moleculă poate absorbi doar anumite radiaţii UV şi nu pe toate, în funcţie de ce enegii au nevoie electronii moleculelor ca să sară. De aceea într-un produs SPF avem nevoie de mai multe molecule protectoare, care să acopere tot spectrul UVB şi UVA (destul de lunguţ, dacă mă întrebi pe mine, de la 290 la vreo 400 nm).

Dar de ce trebuie să reaplicăm produsele SPF? Pentru că, deşi majoritatea sunt stabile la lumină, unele molecule se descompun sub acţiunea razelor UV. Faptul că electronii sar “într-o mare veselie” la etajele superioare slăbeşte unele legături chimice! E ca un elastic pe care îl tot întinzi şi care la un moment dat se rupe. Produsele SPF conţin şi substanţe folosite ca stabilizanţi, care previn descompunerea sub acţiunea luminii a substanţelor protectoare. Şi totuşi, trebuie reaplicate, pentru că unele substanţe se descompun şi aşa. Un alt motiv mult mai evident pentru care este necesară reaplicarea produselor de protecţie solară este reprezentat de faptul că se îndepărtează prin spălare sau prin transpiraţie, chiar dacă produsele sunt prezentate ca fiind rezistente la apă.

Substanţele care intră în componenţa acestor produse cosmetice sunt testat astfel încât sunt utilizate într-o concentraţie sub concentaţia limită în care pot afecta sănătatea pielii. Am tratat acest subiect la modul ştiinţific într-o altă postare (Unele produse SPF au ingrediente nesigure. Ce facem?).

Substanţele protectoare aprobate a fi utilizate în produsele SPF sunt în număr de 28 în Uniunea Europeană, 34 în Australia şi mai puține în SUA. Deci unele substanţe utilizate in Europa şi Australia nu au fost încă aprobate de către FDA în SUA. În SUA produsele SPF intră în categoria medicamentelor OTC (OTC însemnă că pentru eliberare nu are nevoie neapărat de prescipție medicală, dar tot medicament “rămâne”), spre deosebire de alte regiuni unde intră în categoria cosmeticelor. Din această cauză procesul de aprobare în SUA este mai lent şi unele substanţe „stau la coadă” de peste 10 ani.

Iată câteva exemple de moleculele-filtru aprobate de FDA, ca să te poți orienta:

Notă: Excesul de radiaţii UV dăunează grav sănătăţii! Foloseşte produse SPF şi respectă ghidul FDA (Cum mă bronzez?) atunci când te expui la soare.

Pentru a primi prin e-mail noutăți referitoare la articole similare pe care le voi publica, te poti abona gratuit la newsletter-ul AlicePiperea.ro, prin completarea formularului de mai jos.

Abonează-te GRATUIT și vei primi cele mai noi articole în căsuța de email.

Află mai multe despre mine AICI și AICI.

Referinţe ştiinţifice:

Sambandan DR, Ratner D., Sunscreens: an overview and update., J Am Acad Dermatol. 2011 Apr;64(4):748-58.

http://www.fda.gov/ForConsumers/ConsumerUpdates/ucm258416.htm

Scherschun L, Lim HW., Photoprotection by sunscreens., Am J Clin Dermatol. 2001;2(3):131-4.

Fourtanier A, Moyal D, Seité S., Sunscreens containing the broad-spectrum UVA absorber, Mexoryl SX, prevent the cutaneous detrimental effects of UV exposure: a review of clinical study results., Photodermatol Photoimmunol Photomed. 2008 Aug;24(4):164-74

Moyal D., Prevention of ultraviolet-induced skin pigmentation., Photodermatol Photoimmunol Photomed. 2004 Oct;20(5):243-7.