Pentru că mai mulți cititori mi-au solicitat să scriu despre steroizii anabolizanți, astăzi vom deschide controversatul subiect al anabolizantelor, substanțe cu potențial mare de abuz în lumea sportivilor.
Ce sunt steroizii anabolizanți?
Steroizii anabolizanți sunt substanțe de sinteză cu structură chimică asemănătoare hormonului sexual masculin testosteron. Denumirea din lumea științifică a acestor substanțe este de steroizi androgeni anabolizanți. Ei mai sunt numiți în limbajul curent și anabolizante.
Termenul de anabolizant se referă la proprietatea substanței de a influența metabolismul şi favoriza dezvoltarea ţesuturilor, adică de a facilita dezvoltarea masei musculare, a scheletului şi a organelor, mai ales în cazul unui organism în creştere. Nu trebuie să îi confunzi cu suplimentele alimentare, și ele cu rol anabolizant, dar fără structură steroidică, deci fără efectele secundare ale anabolizantelor.
Termenul de androgen se referă la proprietatea acestora de masculinizare a persoanei căreia îi sunt administrați.
Pentru ce prescrie medicul sterozii anabolizanți?
Steroizii anabolizanți sunt prescriși de medici pentru tratarea anumitor afecțiuni determinate de dezechilibrul acestora în organism, de exemplu întârzierea pubertății.
Mai multe despre steroizii anabolizanți și stimulantele utilizate în dopajul sportiv îți voi povesti în cadrul Workshop-ului de steroizi și suplimente sportive, despre care poți alfa mai multe detalii AICI.
De ce este interzis a se administra fără prescripție medicală?
Anabolizantele sunt interzise a fi administrate fără prescripție medicală din două motive:
-efectul acestora nu este în totalitate cunoscut;
-persoanele care abuzează de ele, le administrează în doze mult mai mari decât cele terapeutice, ceea ce duce la apariția efectelor secundare foarte periculoase.
Cine abuzează de anabolizante?
În principal halterofilii îi utilizează pentru creșterea performanțelor sportive și din punct de vedere estetic, pentru creșterea masei musculare și diminuarea țesutului adipos. Obișnuim să asociem utilizatorul de steroizi anabolizanţi cu culturiștii, însă mulți alți sportivi utilizează anabolizante pentru creșterea performanțelor, de exemplu atleţi, ciclişti sau fotbaliști.
Abuzul de steroizi are la bază, însă, de cele mai multe ori, tulburări de percepţie asupra imaginii propriului corp.
Unele persoane care abuzează de acești steroizi suferă de dismorfie musculară, afecțiune psihică ce constă în impresii distorsionate asupra imaginii corporale proprii.
Conform studiilor științifice, persoanele abuzate sexual sau fizic sunt mai predispuse la abuz de steroizi anabolizanți decât cele care nu au trecut prin aceste experiențe.
Deasemenea, un alt segment de populație predispusă la abuz de acești hormoni este reprezentat de adolescenții cu un comportament de asumare frecventă a unor riscuri crescute.
Mai multe despre steroizii anabolizanți și stimulantele utilizate în dopajul sportiv îți voi povesti în cadrul Workshop-ului de steroizi și suplimente sportive, despre care poți alfa mai multe detalii AICI.
De ce utilizarea “clandestină” de anabolizante ridică probleme?
Problema cea mai mare este reprezentată de faptul că cei care fac exerciții de forță utilizează anabolizante din proprie iniţiativă, fără a se informa correct de la un specialist în domeniu sanitar și fără supraveghere medicală.
Deasemenea administrarea acestora se realizează conform unor scheme luate de pe Internet sau de la „experţi” din sălile de forţă, care le oferă cu mare generozitate.
Mai mult decât atât, anabolizantele sunt procurate de cele mai multe ori de pe piața neagră. Înainte de a procura un medicament de pe piața neagră trebuie să știi că acesta prezintă un mare risc pentru sănătatea ta, deoarece probabilitatea să nu corespundă din punct de vedere calitativ/cantitativ este mare.
În cel mai “bun” caz e “praf de cretă” și nu conține nicio substanță activă (caz în care nu ar trebui să prezinte riscuri asupra sănătății, ci, doar, asupra “portofelului”). Dar poate conține substanța activă declarată în doze diferite de cele declarate pe ambalaj (mai mari, cu potential toxic sau mai mici, cu risc de ineficiență), altă substanță activă decât cea declarată (poate chiar mai periculoasă) sau diverse substanțe toxice peste limita maxima admisă.
Înainte de a te gândi măcar o clipă să iei anabolizante, tine minte că fitness-ul şi culturismul implică în primul rând un mod de viaţă ordonat, educaţie şi cunoaşterea amănunțită a propriului corp, a modului în care acesta răspunde la antrenament, alimentaţie şi odihnă.
Care sunt cel mai des întâlniți steroizi anabolizanți de care se face abuz?
Steroizii anabolizanți de care se face cel mai des abuz sunt: oximetolona, oxandrolona, metandrostenolona, stanozol, nandrolon decanoat, nandrolon fenilpropionat, testosterone cipionat, boldenon undecilenat, tetrahidrogestrinon.
Cum se abuzează de steroizi anabolizanți?
De cele mai multe ori consumul de anabolizante are profilul uni abuz de medicamente, care se asociază cu multe efecte adverse, în general greu de prezis doar pe baza dozei sau frecvenţei de administrare.
Steroizii anabolizanți se administrează oral sau injectabil, intramuscular, în doze de 10, până la 100 de ori mai mari decât cele necesare pentru tratarea afecțiunilor medicale despre care am amintit mai sus. Și aici apare problema: din cauza dozelor mult prea mari.
Aceștia se pot administra și prin aplicare direct pe piele sub formă de cremă, gel sau plasture.
Studiile științifice efectuate în SUA au arătat că 1 până la 6 % din atleți abuzează de acești hormoni.
În mod curent, sportivii de performanță, respective cei care participă la olimpiadele sportive sunt testați pentru substanțe dopante, care includ și steroizii anabolizanți. Sportivii sunt testați pentru substanțele dopante cunoscute, însă în mod constant se sintetizează substanțe noi care devin disponibile și există, din acest punct de vedere, tentația acestora de a abuza de acestea.
În timp se pun la punct metodele de determinare și pentru aceste substanțe, existând riscul ca aceștia să fie prinși asupra faptului.
Unii sportivi consideră că pot evita efectele adverse ale steroizilor sau maximize efectele acestora prin administrarea lor după diferite scheme de tratament, și anume:
-schema ciclică, care implică administrarea acestora pentru o anumită perioadă de timp, urmată de o pauză, după care se reia administrarea;
-schema care presupune asocierea a două sau mai multe tipuri de steroizi;
-schema piramidală, care presupune creșterea treptată a dozei sau frecvenței administrării până la o doză maximă.
Nu există însă nicio dovadă științifică că administrarea acestora conform schemelor de mai sus ar reduce riscul de reacții adverse.
Mai multe despre steroizii anabolizanți și stimulantele utilizate în dopajul sportiv îți voi povesti în cadrul Workshop-ului de steroizi și suplimente sportive, despre care poți alfa mai multe detalii AICI.
Despre reacțiile adverse ale steroizilor anabolizanți găsești mai multe detalii în ACEST ARTICOL.
Te-ar putea interesa și Droguri stimulante notorii – Cocaina.
Ți-a plăcut articolul? Distribuie-l să îl vadă și prietenii tăi!
Acest articol a mai fost preluat și de aceste website-uri:
–Asociația Succes – AICI;
–Revista Sport Profit – AICI;
–Revista Sport Magazin – AICI.
Pentru a primi prin e-mail noutăți referitoare la articole similare pe care le voi publica, te poti abona gratuit la newsletter-ul AlicePiperea.ro, prin completarea formularului de mai jos.
Află mai multe despre mine AICI, AICI și AICI.
Referințe științifice:
Bahrke MS, Yesalis CE, Wright JE. Psychological and behavioral effects of endogenous testosterone and anabolic-androgenic steroids: an update. Sports Med 22(6):367–390, 1996.
Berning JM, Adams KJ, Stamford BA. Anabolic steroid usage in athletics: facts, fiction, and public relations. J Strength Conditioning Res 18(4):908–917, 2004.
Blue JG, Lombardo JA. Steroids and steroid-like compounds. Clin Sports Med 18(3):667–689, 1999.
Bronson FH, Matherne CM. Exposure to anabolicandrogenic steroids shortens life span of male mice. Med Sci Sports Exerc 29(5):615–619, 1997.
Brower KJ. Withdrawal from anabolic steroids. Curr Ther Endocrinol Metab 6:338–343, 1997.
Daly RC, et al. Neuroendocrine and behavioral effects of high-dose anabolic steroid administration in male normal volunteers. Psychoneuroendocrinology 28(3):317–331, 2003.
Elliot D, Goldberg L. Intervention and prevention of steroid use in adolescents. Am J Sports Med 24(6):S46–S47, 1996.
Goldberg L, et al. Anabolic steroid education and adolescents: Do scare tactics work? Pediatrics 87(3):283–286, 1991.
Goldberg L, et al. Effects of a multidimensional anabolic steroid prevention intervention: The Adolescents Training and Learning to Avoid Steroids (ATLAS) Program. JAMA 276(19):1555–1562, 1996.
Goldberg L, et al. The ATLAS program: Preventing drug use and promoting health behaviors. Arch Pediatr Adolesc Med 154(4):332–338, 2000.
Gottfredson GD, et al. The national study of delinquency prevention in schools. Ellicott City, MD: Gottfredson Associates, Inc., 2000.
Green et al. NCAA study of substance use and abuse habits of college student-athletes. Clin J Sport Med 11(1):51–56, 2001.
Gruber AJ, Pope HG Jr. Compulsive weight lifting and anabolic drug abuse among women rape victims. Compr Psychiatry 40(4):273–277, 1999.
Gruber AJ, Pope HG Jr. Psychiatric and medical effects of anabolic-androgenic steroid use in women. Psychother Psychosom 69:19–26, 2000.
Hoberman JM, Yesalis CE. The history of synthetic testosterone. Sci Am 272(2):76–81, 1995.
Leder BZ, et al. Oral androstenedione administration and serum testosterone concentrations in young men. JAMA 283(6):779–782, 2000.
The Medical Letter on Drugs and Therapeutics. Creatine and androstenedione—two “dietary supplements.” 40(1039):105–106. New Rochelle, NY: The Medical Letter, Inc., 1998.
Middleman AB, et al. High-risk behaviors among high school students in Massachusetts who use anabolic steroids. Pediatrics 96(2):268–272, 1995.
Pope HG Jr, Kouri EM, Hudson MD. Effects of supraphysiologic doses of testosterone on mood and aggression in normal men: a randomized controlled trial. Arch Gen Psychiatry 57(2):133–140, 2000.
Porcerelli JH, Sandler BA. Anabolic-androgenic steroid abuse and psychopathology. Psychiatr Clin North Am 21(4):829–833, 1998.
Rich JD, Dickinson BP, Flanigan TP, Valone SE. Abscess related to anabolic-androgenic steroid injection. Med Sci Sports Exerc 31(2):207–209, 1999.
Stilger VG, Yesalis CE. Anabolic-androgenic steroid use among high school football players. J Community Health 24(2):131–145, 1999.
Su T-P, et al. Neuropsychiatric effects of anabolic steroids in male normal volunteers. JAMA 269(21):2760–2764, 1993.
Sullivan ML, Martinez CM, Gennis P, Gallagher, EJ. The cardiac toxicity of anabolic steroids. Prog Cardiovasc Dis 41(1):1–15, 1998.
Verroken M. Hormones and Sport. Ethical aspects and the prevalence of hormone abuse in sport. J Endocrinol 170(1):49–54, 2001.
Yesalis CE. Anabolic steroids in sports and exercise, 2nd edition. Champaign, IL: Human Kinetics. 2000.
Yesalis CE. Androstenedione. Sport dietary supplements update, 2000, E-SportMed.com.
Yesalis CE. Trends in anabolic-androgenic steroid use among adolescents. Arch Pediatr Adolesc Med 151(12):1197–1206.
Yesalis CE, Kennedy NJ, Kopstein AN, Bahrke MS. Anabolic-androgenic steroid use in the United States. JAMA 270(10):1217–1221, 1993.
Zorpette G. Andro angst. Sci Am 279(6):22–26, 1998.
0 Comentarii