În articolul anterior (Steroizii anabolizanți – hormonii au întotdeauna două fețe) am discutat despre ce sunt steroizii anabolizanți, care sunt cele mai abuzate anabolizante, care sunt modalitățile de abuz și de ce consumul acestora este interzis fără prescripție medicală. Astăzi vom discuta despre reacțiile adverse asociate abuzului de steroizi anabolizanți.
Trebuie să știi că frecvenţa şi severitatea reacțiilor adverse ale anabolizantelor variază şi factorii cei mai importanți de care depinde aceasta sunt: identitatea substanței active utilizate, doza administrate și durata administrării.
Mai multe despre steroizii anabolizanți și stimulantele utilizate în dopajul sportiv îți voi povesti în cadrul Workshop-ului de steroizi și suplimente sportive, despre care poți alfa mai multe detalii AICI.
Efectele secundare ale steroizilor anabolizanți asupra creierului
Mecanismul de acțiune a steroizilor anabolizanți asupra creierului este diferit de cel al psihotropelor (a substanțelor care acționează în principal asupra creierului).
Steroizii anabolizanți nu au efect imediat asupra creierului de creștere a dopaminei sau serotoninei, așa cum fac drogurile, ci mai degrabă acționează prin creșterea lentă a dopaminei sau serotoninei, influențând semnificativ buna dispoziție.
Abuzul de steroizi anabolizanți îmbracă, așadar, o formă diferită de abuzul celorlalte tipuri de substanțe, deoarece nu este motivat de euforia imediată consumului, ci de dorința consumatorului de îmbunătățire a formei fizice și a performanțelor fizice. Efectele steroizilor anabolizanți cresc încrederea și forța fizică, ceea ce îi face pe unii consumatori să ignore efectele adverse serioase pe care aceste substanțe le implică.
Efectele secundare pe termen scurt ale steroizilor anabolizanți
Abuzul de steroizi anabolizanți duce în timp la afectarea creierului, cu simptome precum paranoia, iritabilitate, afectarea judecății, schimbări de dispoziție, furie și violență.
Este de reținut că nivelul crescut de testosteron este asociat cu comportamentul de tip masculin, agresivitate şi accentuarea dorinţei sexuale. În cazul antrenamentelor și competițiilor, creșterea agresivității poate fi un efect benefic.
Însă în cazul administrării de doze mari la indivizi cu personalitatea mai violentă, se poate declanșa așa-numita „furie a steroizilor” (roid rage), o stare de dezinhibare exacerbată în care este redus controlul conștient al pornirilor violente. Acestea sunt, însă, cazuri relativ rar întâlnite.
Efectele secundare pe termen lung ale steroizilor anabolizanți
Deși cresc performanțele fizice și se îmbunătățește semnificativ aspectul fizic, steroizii anabolizanți sunt substanțe periculoase pentru sănătate, deoarece induc pe termen lung apariția unor efecte negative, ireversibile.
Steroizii anabolizanți afectează echilibrul hormonal din organism, ducând la modificări reversibile sau ireversibile.
Este util să știi că efectele pe termen lung ale steroizilor anabolizanți includ:
-apariția acneei, creștere secreției de sebum la nivelul pielii și a scalpului. De ce apare acneea? Pentru că testosteronul se transformă în dihidrotestosteron, care stimulează secreția de sebum de la nivelul tegumentelor;
-reținerea apei în organism;
-insuficiență renală;
-afectare hepatică – deoarece ficatul este principalul organ din organism cu rol de laborator (aici se distrug substanțele nefolositoare/dăunătoare organismului și se creează alte substanțe de care organismal are nevoie). Anabolizantele distrug încet, dar sigur, ficatul pentru că acesta este principalul sediu al biotransformării lor și pentru că în caz de abuz acestea se administrează în doze mari, de aproximativ 10 ori mai mari decât cele terapeutice.
Administrarea anabolizantelor lezează celula hepatică, ceea ce se traduce biochimic prin creșterea concentrațiilor serice ale enzimelor hepatice: transaminazelor, fosfatazei alcaline sau lactatdehidrogenazei. Afectarea hepatică poate determina apariția cancerului hepatic. Au capacitatea de a induce cancer hepatic mai ales steroizii care conţin în structură un radical alchil în poziția 17;
-creșterea în volum a inimii, creșterea tensiunii arteriale;
-creșterea riscului de formare a cheagurilor de sânge;
-modificarea nivelului colesterolului din sânge, cu creșterea nivelului de colesterol rău (LDL) și scăderea concentrației colesterolului bun (HDL);
-creșterea riscului de accident vascular cerebral sau infarct miocardic, chiar în cazul persoanelor tinere;
-creșterea riscului de infecție cu boli grave precum HIV sau hepatitele B sau C, atunci când injectarea steroizilor se realizează în condiții nesterile sau când se injectează soluții fabricate ilegal și, implicit, nesterilizate;
-leziuni ale tendoanelor, deoarece mușchii se dezvoltă mai rapid decât tendoanele, iar acestea din urmă nu mai pot face față solicitărilor crescute ale mușchilor rapid dezvoltați.
Mai multe despre steroizii anabolizanți și stimulantele utilizate în dopajul sportiv îți voi povesti în cadrul Workshop-ului de steroizi și suplimente sportive, despre care poți alfa mai multe detalii AICI.
În cazul bărbaților, efectele pe termen lung includ atrofierea testiculară, scăderea calității spermei, apariția cheliei (calviția) și creșterea riscului de cancer de prostată. Mai mult decât atât apare și ginecomastia (creșterea sânilor).
De ce apare atrofia testiculară? Pentru că organismal sesizează concentrații mari de hormoni sexuali masculini și, prin ceea ce se numește în lumea științifică feed-back negativ, își pune pe pauză organele implicate în secreția acestor hormoni (testiculele). Pauza prelungită a activității testiculare induce scăderea volumului acestora din cauza atrofierii țesutului (dacă nu mai este folosit, țesutul se atrofiază).
Dacă se administrează simultan mai multe anabolizante, funcția testiculelor este și mai mult inhibată. Acest lucru atrage după sine și scăderea producției de spermă, ceea ce alterează fertilitatea masculină. Pentru reversarea acestei atrofii trebuie întreruptă administrarea de anabolizante. Funcția testiculelor va fi reluată în câteva luni de la încetarea administrării.
De ce apare ginecomastia la administrarea anabolizantelor? Pentru că este inhibată secreția proprie de testosteron, dar și din cauza faptului că unele anabolizane sunt convertite în organism în estrogeni (hormoni feminizanți). Din fericire, de cele mai multe ori, ginecomastia este reversibilă. Însă există și cazuri în care intervenția chirurgicală este singura soluție.
De ce apare calviția? Pentru că testosteronul se transformă în dihidrotestosteron, iar acesta din urmă este responsabil de apariția acesteia.
În cazul femeilor, efectele pe termen lung includ creșterea părului la nivelul feței, chelie similară cu cea din cazul bărbaților, dereglarea sau chiar stoparea ciclului menstrual, îngroșarea vocii. Steroizii anabolizanți produc masculinizarea femeilor, cu scăderea dimensiunii sânilor și scăderii grăsimii corporale.
De ce hormonii anabolizanți stopează ciclul menstrual? Deoarece inhibă producerea și eliberearea hormonilor FSH și LH. Iar acești hormoni sunt răspunzători de formarea foliculilor și de stimularea ovulației. Utilizarea îndelungată a anabolizantelor duce la sterilitate.
În cazul adolescenților acești hormoni, administrați în doze mari, produc oprirea creșterii, prin închiderea prematură a cartilajelor de creștere.
Printre schimbările reversibile sunt de menționat scăderea producerii de spermă și atrofierea testiculară. Schimbările ireversibile constau în apariția cheliei și dezvoltarea sânilor la barbați.
Steroizii anabolizanți au potential adictiv. Despre dependența de steroizi anabolizanți, dar și de metodele de prevenire a consumului lor și de tratare a sindromului de abstinență îți povestesc în postarea următoare.
Ți-a plăcut articolul? Distribuie-l să îl vadă și prietenii tăi!
Mai multe despre steroizii anabolizanți și stimulantele utilizate în dopajul sportiv îți voi povesti în cadrul Workshop-ului de steroizi și suplimente sportive, despre care poți alfa mai multe detalii AICI.
Acest articol a mai fost preluat și de aceste website-uri:
–Asociația Succes – AICI;
Te-ar putea interesa și Droguri stimulante notorii – Cocaina.
Pentru a primi prin e-mail noutăți referitoare la articole similare pe care le voi publica, te poti abona gratuit la newsletter-ul AlicePiperea.ro, prin completarea formularului de mai jos.
Află mai multe despre mine AICI, AICI și AICI.
Referințe științifice:
Bahrke MS, Yesalis CE, Wright JE. Psychological and behavioral effects of endogenous testosterone and anabolic-androgenic steroids: an update. Sports Med 22(6):367–390, 1996.
Berning JM, Adams KJ, Stamford BA. Anabolic steroid usage in athletics: facts, fiction, and public relations. J Strength Conditioning Res 18(4):908–917, 2004.
Blue JG, Lombardo JA. Steroids and steroid-like compounds. Clin Sports Med 18(3):667–689, 1999.
Bronson FH, Matherne CM. Exposure to anabolicandrogenic steroids shortens life span of male mice. Med Sci Sports Exerc 29(5):615–619, 1997.
Brower KJ. Withdrawal from anabolic steroids. Curr Ther Endocrinol Metab 6:338–343, 1997.
Daly RC, et al. Neuroendocrine and behavioral effects of high-dose anabolic steroid administration in male normal volunteers. Psychoneuroendocrinology 28(3):317–331, 2003.
Elliot D, Goldberg L. Intervention and prevention of steroid use in adolescents. Am J Sports Med 24(6):S46–S47, 1996.
Goldberg L, et al. Anabolic steroid education and adolescents: Do scare tactics work? Pediatrics 87(3):283–286, 1991.
Goldberg L, et al. Effects of a multidimensional anabolic steroid prevention intervention: The Adolescents Training and Learning to Avoid Steroids (ATLAS) Program. JAMA 276(19):1555–1562, 1996.
Goldberg L, et al. The ATLAS program: Preventing drug use and promoting health behaviors. Arch Pediatr Adolesc Med 154(4):332–338, 2000.
Gottfredson GD, et al. The national study of delinquency prevention in schools. Ellicott City, MD: Gottfredson Associates, Inc., 2000.
Green et al. NCAA study of substance use and abuse habits of college student-athletes. Clin J Sport Med 11(1):51–56, 2001.
Gruber AJ, Pope HG Jr. Compulsive weight lifting and anabolic drug abuse among women rape victims. Compr Psychiatry 40(4):273–277, 1999.
Gruber AJ, Pope HG Jr. Psychiatric and medical effects of anabolic-androgenic steroid use in women. Psychother Psychosom 69:19–26, 2000.
Hoberman JM, Yesalis CE. The history of synthetic testosterone. Sci Am 272(2):76–81, 1995.
Leder BZ, et al. Oral androstenedione administration and serum testosterone concentrations in young men. JAMA 283(6):779–782, 2000.
The Medical Letter on Drugs and Therapeutics. Creatine and androstenedione—two “dietary supplements.” 40(1039):105–106. New Rochelle, NY: The Medical Letter, Inc., 1998.
Middleman AB, et al. High-risk behaviors among high school students in Massachusetts who use anabolic steroids. Pediatrics 96(2):268–272, 1995.
Pope HG Jr, Kouri EM, Hudson MD. Effects of supraphysiologic doses of testosterone on mood and aggression in normal men: a randomized controlled trial. Arch Gen Psychiatry 57(2):133–140, 2000.
Porcerelli JH, Sandler BA. Anabolic-androgenic steroid abuse and psychopathology. Psychiatr Clin North Am 21(4):829–833, 1998.
Rich JD, Dickinson BP, Flanigan TP, Valone SE. Abscess related to anabolic-androgenic steroid injection. Med Sci Sports Exerc 31(2):207–209, 1999.
Stilger VG, Yesalis CE. Anabolic-androgenic steroid use among high school football players. J Community Health 24(2):131–145, 1999.
Su T-P, et al. Neuropsychiatric effects of anabolic steroids in male normal volunteers. JAMA 269(21):2760–2764, 1993.
Sullivan ML, Martinez CM, Gennis P, Gallagher, EJ. The cardiac toxicity of anabolic steroids. Prog Cardiovasc Dis 41(1):1–15, 1998.
Verroken M. Hormones and Sport. Ethical aspects and the prevalence of hormone abuse in sport. J Endocrinol 170(1):49–54, 2001.
Yesalis CE. Anabolic steroids in sports and exercise, 2nd edition. Champaign, IL: Human Kinetics. 2000.
Yesalis CE. Androstenedione. Sport dietary supplements update, 2000, E-SportMed.com.
Yesalis CE. Trends in anabolic-androgenic steroid use among adolescents. Arch Pediatr Adolesc Med 151(12):1197–1206.
Yesalis CE, Kennedy NJ, Kopstein AN, Bahrke MS. Anabolic-androgenic steroid use in the United States. JAMA 270(10):1217–1221, 1993.
Zorpette G. Andro angst. Sci Am 279(6):22–26, 1998.
0 Comentarii