Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă în organismul tău atunci când bei? Un pahar, două… sau mai multe… şi consecinţele nu se vor lăsa aşteptate…
“Substanţa activă” din toate băuturile alcoolice este nimeni altul decât alcoolul, adică alcoolul etilic, având denumirea I.U.P.A.C. de etanol. I.U.P.A.C. este prescurtarea de la Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată, iar denumirile I.U.P.A.C. sunt utilizate mai ales de chimişti, farmacişti şi alte “specii ştiinţifice” înrudite, deci nu îţi bate capul.
Aşa numita stare de “mahmureală” se datorează mai multor substanţe, nu neapărat numai alcoolului, deci hai să vedem despre ce este vorba.
În primul rând alcoolul se biotransformă în organism în acetaldehidă prin acţiunea enzimei alcool dehidrogenaza, apoi acetaldehida se transformă în acid acetic prin acţiunea enzimei aldehiddehidrogenaza, iar ionul acetat rezultat se transformă în dioxid de carbon şi apă. Toate aceste substanţe se numesc, în acest context, metaboliţi ai etanolului. Ai mai jos schema de biotransformare a acestuia.
Organismul uman este capabil să metabolizeze în medie 8 până la 10 ml alcool pur pe oră. Evident, volumul poate varia în funcţie de “rezistenţa” fiecăruia.
Cei mai mulţi experimentează a doua zi starea de mahmureală dacă au atins o concentraţie de alcool în sânge de cel puţin 1‰ în seara precedentă. Severitatea stării de mahmureală se datorează mai multor factori printre care şi cei genetici, starea de sănătate, gradul de odihnă, etc. Cu cât bei mai mult, cu atât starea de mahmureală este mai severă. Logic.
Se presupune că aceste simptome apar mai ales datorită deshidratării produse de alcool. Alcoolul are efect deshidratant asupra organismului, crescând frecvenţa micţiunilor, deoarece scade concentraţia hormonului antidiuretic, ADH, vasopresină. Vasopresina are ca rol principal să reţină apa în organism. Acest lucru duce la pierderea unei cantităţi destul de mari de apă din organism.
De aceea atunci când consumi băuturi alcoolice, pentru a diminua acest efect este indicat să ai şi o apă plată alături. Nu numai că îţi reface rezervele de apă, dar şi cele de săruri minerale pierdute, plus că se diluează alcoolul ajuns în stomac, minimizând efectele acestuia asupra mucoasei gastrice. Nu este însă dovedit din punct de vedere ştiinţific cum că deshidratarea ar fi responsabilă de mahmureală şi că dacă te hidratezi intensitatea simptomelor neapărat va scădea.
Mai există un suspect pentru apariţia stării de mahmureală şi anume acetaldehida. Acetaldehida este foarte toxică, dar de obicei se biotransformă destul de rapid în ion acetat. Viteza de transformare a etanolului în acetaldehidă este însă mai mare decât viteza de transformare a acetaldehidei în acetat, deci există risc de cumulare a acesteia mai ales dacă exagerezi cu paharele. Deşi studiile ştiinţifice n-au găsit nicio corelaţie între concentraţia acetaldehidei în organism şi severitatea simptomatologiei, se presupune că că acetaldehida acumulată şi încă nebiotransformată este responsabilă de stările de vomă, transpiraţie, dureri de cap şi de creşterea pulsului. Practic te intoxici temporar cu acetaldehidă. Şi nu e deloc plăcut.
Alte studii sugerează faptul că simptomele mahmurelii sunt corelate cu prezenţa altor substanţe în afară de alcool şi metaboliţi. Pe lângă etanol, în băuturile alcoolice sunt prezente şi alte substanţe denumite generic congeneri, considerate responsabile de aceste simptome. Băuturi alcoolice precum coniacul, vinul roşu şi whiskey-ul au o concentraţie mai mare de congeneri decât berea, vodka sau ginul. Se pare că cu cât concentraţia congenerilor este mai mare, cu atât severitatea mahmurelii este mai mare a doua zi.
Unul dintre congenerii incriminaţi este metanolul, frăţiorul mai mic al etanolului, un alcool şi el, de care cu siguranţă ai auzit, chiar dacă nu eşti chimist. Deşi nu se află în concentraţie mare în băuturie alcoolice acesta contribuie, se pare, la severitatea mahmurelii. În concentraţie mai mare este foarte toxic pentru organism, putând duce până la orbire.
Metanolul este şi el metabolizat de aceleaşi enzime ca etanolul, dar enzimele respective sunt mai specifice pentru etanol, adică dacă se află şi etanolul prin preajmă metanolul trebuie să stea “la rând” pentru metabolizare. După ce tot etanolul s-a metabolizat vine şi rândul metanolului care se transformă în doi produşi toxici şi anume formaldehida şi acidul formic, doi “frăţiori” incriminaţi si ei de apariţia mahmurelii. Apariţia tardivă a celor doi “frăţiori” ar putea fi o explicaţie pentru care mahmureala apare mai târziu.
Alte studii mai recente sugerează că simptomele mahmurelii precum durerea de cap şi oboseala ar putea fi determinate de intervenţia sistemului imun prin intermediul citokinelor. Citokinele sunt proteine de mici dimensiuni produse de celulele sistemului imun pentru apărarea organismului de agenţii infecţioşi.
În concluzie, mai sunt necesare destule studii ştiinţifice referitoare la acest subiect pentru că nu este încă înţeles pe deplin, se pare, de lumea ştiinţifică. Deci n-aş putea să-ţi dau un “antidot” universal valabil pentru starea de mahmureală de a doua zi. Sfatul meu este să bei responsabil, să nu întreci măsura, să bei doar după ce ai mîncat, să te hidratezi corespunzător cu apă plată în timpul şi după ce consumi băutura alcoolică, iar a doua zi să te hidratezi corespunzător şi să consumi multe fructe şi legume, alimente bogate în vitamina B.
Te-ar putea interesa și Bea cu cap, nu peste cap – fazele intoxicației acute cu alcool.
Nota bene: Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii. Consumă alcool responsabil!
Mai multe detalii, recenzii ale fostilor mei elevi, lecții online demonstrative de CHIMIE si despre cum decurge pregătirea la CHIMIE, găsești AICI.
Pentru a primi prin e-mail noutăți referitoare la articole similare pe care le voi publica, te poti abona gratuit la newsletter-ul AlicePiperea.ro, prin completarea formularului de mai jos.
Te-ar putea interesa și alte lecții online demonstrative de CHIMIE (click AICI).
Află mai multe despre mine AICI, AICI și AICI.
Referinţe ştiinţifice:
Robert Swift, Dena Davidson, Alcohol Hangover Mechanisms and Mediators, Alcohol Health & Research World, 54-60;
Thomas Martin Heffernan, Jonathan Howland, Neil R Mcgregor, Gordon Stephen Smith, The Alcohol Hangover Research Group Consensus Statement on Best Practice in Alcohol Hangover Research, Current Drug Abuse Reviews, Volume 3, Number 2, June 2010.
0 Comentarii