Unele produse SPF au ingrediente nesigure. Ce facem?
Ar fi multe de comentat aici, dar în primul rând trebuie avut în vedere raportul beneficiu-risc. Atâta timp cât raportul este suficient de mare, este indicat să folosim produsul respectiv. Adică dacă la momentul respectiv ştiu că îmi face mai mult bine (pentru că mă protejează de razele nocive UV) decât rău (un rău potenţial), atunci îl folosesc. Ştim sigur că radiaţiile UV cresc foarte mult riscul de cancer de piele în timp şi, deci, este indicat să ne protejăm cu produse cu protecţie solară.
În ceea ce priveşte ingredientele acestor produse, cu siguranţă că nu ştim totul despre ele (probabil că au nevoie de studii suplimentare, mai ales dacă sunt molecule foarte noi), dar atâta timp cât fac mai mult bine (ne protejează de un risc cert crescut de cancer de piele) decât rău (au efect potenţial fotosensibilizant (caz în care putem înlocui produsul cu un altul), potenţial „dereglator” hormonal (la efectul ăsta pot să enumăr multe produse vegetale cu fitoestrogeni care pot deregla echilibrul hormonal, etc.) este chiar indicat să folosim produsele care le conţin.
Evident că putem afla, la un moment dat, despre un ingredient, că face poate mai mult rău decât bine (aşa cum se întâmplă şi cu unele medicamente în etapa post-marketing, în urma activităţii de farmacovigilenţă, în urma căreia pot fi chiar şi retrase de pe piaţă), dar până la apariţia studiilor care să le infirme inocuitatea (dovedită iniţial) acestea vor fi folosite în continuare ca şi când ar fi OK. Până la urmă şi despre radiaţiile UV s-a crezut iniţial că sunt foarte bune şi nu au niciun efect nociv, dar s-a dovedit că, de fapt, sunt cancerigene.
Deasemnea şi autorităţile pot avea păreri diferite referitoare la toxicitatea unor substanţe, astfel încât să fie reglementată diferit funcţie de regiunea de pe glob (a se vedea metamizolul, în unele ţări s-a retras de pe piaţă, în altele se eliberează P-RF şi în altele e OTC).
Este deasemenea de luat în vedere faptul ca o substanţă poate face bine în doză mică, dar rău în doză mare: să nu uităm ca „Sola dosis facit venenum” (citat din Paracelsus, părintele toxicologiei). Poate face bine în unele cazuri, şi rău în altele. Spre exemplu vitamina B12, e benefică în cazul oamenilor sănătoşi (e necesară în absorbţia fierului în organism) dar contraindicată la pacienţii cu neoplasm (deoarece favorizează dezvoltarea tumorilor maligne existente). Ionul cupru este un oligoelement (care „face bine” în cantităţi mici) dar în cantităţi mari produce intoxicaţii grave. Vitamina A e contraindicată la gravide (pentru că produce malformaţii congenitale), dar nu şi la persoanele care nu sunt însărcinate. Şi exemplele pot continua. OK, or fi dovedit ca EDTA-ul face rău, dar în ce doze, în ce condiţii, la ce specie şi în ce patologie? Am nevoie de date, referinţe.
Eu personal folosesc si recomand doar produse dermatocosmetice cumparate din surse de încredere (din farmacii) de la firme de încredere (de exemplu Vichy, Avene, Eucerin, Biderma) şi nu de duzina (cele din supermarket), nu din snobism, ci pentru că în cazul produselor dermatocosmetice riscul de a conţine ingrediente nocive este mai mic. Aşa ne putem proteja, în calitate de consumatori.
Şi foarte important: atunci când vă documentaţi despre un anumit lucru de pe internet, sursele de încredere sunt doar ARTICOLELE ŞTIINŢIFICE (din literatura de specialitate) şi paginile web ale autorităţilor competente (care se bazează pe şi fac trimitere la studii ştiintifice) nicidecum orice articol de pe Internet. Nespecialişii au nevoie să li se traducă termenii, dar e mai bine aşa decât să ia din orice sursă. Sursele fără referinţe ştiinţifice nu sunt de încredere. E mai greu să scrii un articol “scotocind” surse ştiinţifice decât să te “inspiri” din alte articole deja scrise. Plus că nu toată lumea ştie să recunoască un articol ştiinţific şi acestea au “limbajul de lemn” specific ramurei ştiinţifice respective, pe care nu toată lumea îl înţelege. Iar articolele “de duzină” au tendinţa de a exagera/înflori/deforma rezultatele studiilor.
Mai mult decât atât, n-aş absolutiza însă, nici rezultatele studiilor ştiinţifice, deoarece nu sunt întotdeauna concludente şi coerente unele cu altele. Uneori rezultatele se exagerează, unele studii sunt derulate pe un număr insuficient de mare de subiecți. Iar concluziile studiilor ştiinţifice ţin şi de interpretarea statistică. Pentru că rezultatele nu sunt întotdeauna clare şi se încearcă o „clarificare” a lor prin analiză statistică. Rezultatele depind foarte mult şi condiţiile în care sunt făcute studiile. Spre exemplu, am studiat în literatura de specialitate la un moment dat despre efectul nanoparticulelor de argint asupra agregării plachetare. Unele studii spuneau că sunt antiagregante, altele că sunt proagregante.
Practic, se băteau cap în cap. Evident că studiile erau făcute în condiţii diferite. Uneori şi contextul este important. Dar câteodată este omisă precizarea contextului atunci când se prezintă rezultatele şi concluziile studiului. Unele studii extrapolează rezultatele între specii, extrapolează rezultatele in vitro la cele in vivo, etc. Ceea ce nu e tocmai indicat. Iar unele substanţe au nevoie de mult mai multe studii suplimentare pentru a li se confirma/infirma un anumit efect. Dacă e un lucru pe care l-am învăţat sigur în urma cercetărilor pentru teza mea de doctorat ar fi acesta: concluziile studiilor ştiintifice NU sunt niciodată o certitudine şi să nu crezi tot ce citeşti.
Pentru mai multe informații legate de produsele SPF și radiațiile UV, citește și celelalte articole scrise de mine, în care te-am informat bine documentat din punct de vedere ştiinţific despre radiaţiile electromagnetice (Ce este o radiație electromagnetică și cu ce se mănâncă? ), riscurile radiaţiilor UV asupra sănătăţii pielii, ai văzut cum te bronzezi, am discutat despre ingredientele produselor SPF şi despre cum sunt ele formulate şi despre mecanismul de protecţie împotriva razelor UV a produselor SPF (Salveazăți pielea! Mecanismul de acțiune al produselor SPF).
Mai mult decât atât, chiar dacă produsele cosmetice au ingrediente sigure, este esențial să nu le utilizăm după data de expirare inscripționată pe ambalaj, sau după perioada maximă de la deschidere, deoarece unele substanțe din compoziția lor se pot transforma în substanțe toxice. Pentru a respecta această regulă este necesar să consultăm cu atenție eticheta produselor cometice, despre care poți afla în articolul Etichete pe Cosmetice, scris de Gina Stefanoaia, de la Academia de make-up Startline.
Concluzii:
-Să nu ne absolutizăm efectele nocive ale unei substanţe: cel mai important este raportul actual beneficiu-risc (dacă la ora actuală se cunoaşte despre un produs că face mai mult bine decat rău, then go for it!).
-E nevoie de timp pentru ca în cazul unei molecule noi să i se dovedească sau să i se infirme inocuitatea şi că dacă inocuitatea i s-a infirmat, cu siguranţă că substanţa va fi interzisă de autorităţile competente sau i se va stabili o expunere/concentraţie maximă admisă. Că sunt firme (obscure) care nu respectă reglementările FDA (sau cele ale autorităţilor competente echivalente), asta e altă poveste. Din cauza asta recomand doar dermatocosmeticele.
-Foloseşte doar dermatocosmetice.
-Citeşte doar sursele de încredere, care nu deformează realitatea: adică articolele ştiinţifice. Dacă nu te pricepi, apelează la un specialist să îţi traducă limbajul de lemn de acolo. E mai bine aşa decât să citeşti din surse îndoielnice. Şi fii atent la circumstanţele (condiţiile) în care s-a facut studiul respectiv. Şi nu absolutiza nici acele rezultate. Totul ţine de interpretarea statistică.
Iata un link uitil, de incredere, al FDA, referitor la produsele SPF, care, conform FDA sunt încadrate ca OTC, deci ca medicamente:
http://www.fda.gov/Drugs/ResourcesForYou/Consumers/BuyingUsingMedicineSafely/UnderstandingOver-the-CounterMedicines/ucm239463.htm
Pentru a primi prin e-mail noutăți referitoare la articole similare pe care le voi publica, te poti abona gratuit la newsletter-ul AlicePiperea.ro, prin completarea formularului de mai jos.
Află mai multe despre mine AICI, AICI și AICI.
0 Comentarii