Despre alcool am mai vorbit și cu alte ocazii (Bea cu cap, nu peste cap! – Fazele intoxicaţiei acute cu alcool). Este unul dintre indivizii chimici cei mai cunoscuți, implicat în multe accidente, supradozări, decese.
După consumul unei cantități apreciabile de alcool, a doua zi apare așa-numita stare de “mahmureală” pe care nimeni nu și-o dorește (evident), dar pe care mulți o experimentează. Așadar, care sunt procesele biochimice care explică starea de mahmureală și de ce apare aceasta?
Starea de mahmureală apare din cauza alcoolului și a efectelor acestuia asupra creierului. Cu toate acestea, mecanismele apariției acestei stări nu sunt complet elucidate.
Denumirea de “alcooli” se referă la o întreagă clasă de compuși organici cu anumite particularități structurale pe care nu este relevant să le expun aici. Există trei alcooli cunoscuți publicului larg: metilic, izopropilic și etilic.
Numai acesta din urmă este adecvat consumului uman. Când spunem “alcool” în limbajul comun, ne referim deci la etanol (alcoolul etilic). Dar chiar și etanolul este toxic: produce stres oxidativ substanțial și provoacă un răspuns inflamator care dăunează și dereglează neuronii.
În plus, organismul nostru metabolizează etanolul la acetaldehidă, care este și mai toxică decât etanolul (am descris această biotransformare într-un alt articol – Un Martini, vă rog! Cu tot cu instructiuni de folosire!). În cele din urmă, organismul transformă acetaldehida în acetat, care este mai puțin dăunător, dar care poate contribui în continuare la starea de mahmureală. 😛
Măsura în care cele 3 molecule sunt responsabile pentru starea de mahmureală este încă incomplet determinată, iar durerile de cap și alte simptome sunt probabil cauzate în parte de leziunile provocate de inflamație și stresul oxidativ suferit la nivelul creierului și altor țesuturi.
Congenerii alcoolului sunt alte molecule care pot contribui la apariția acestei stări. Ca și alcoolul, congenerii sunt indivizii chimici produși în timpul fermentației alcoolice și care contribuie foarte mult la gustul și aroma majorității băuturilor alcoolice. Unele sunt totuși toxice, ceea ce poate explica de ce băuturi diferite dar cu aceeași cantitate de alcool par să inducă diferite niveluri de mahmureală. 😮
Spre exemplu, băuturile în care alcoolul este diluat cu suc de portocală induc cea mai puțin intensă stare de mahmureală, urmate de bere, vodcă, gin, vin alb, whisky, rom, vin roșu și coniac.
Da, coniacul induce cea mai intensă stare de mahmureală. Așadar, data viitoare când vei bea un păhărel, alege-ți băutura înțelept, ghidându-te după aceste date din literatura științifică. 😛
Dar de ce mahmureala apare numai atunci cand concentratia de alcool din sânge revine la (aproape) zero? Din nou, studiile științifice nu sunt foarte concludente în acest sens. Există mai multe explicații plauzibile, care nu se exclud reciproc. Una dintre explicații constă în faptul că alcoolul, fiind un analgezic, ar masca, într-o primă etapă, daunele provocate, urmând ca acestea să fie demascate când concentrația acestuia în organism începe să scadă.
Altă explicație: alcoolul are nevoie de timp pentru a-ți face rău. O altă explicație constă în efectul deshidratatnt al alcoolului, efect care se știe că poate provoca dureri de cap, oboseală și insuficiență cognitivă. Cei mai mulți dintre noi sunt familiarizați cu sentimentul de deshidratare post-consum de alcool și știu că ar trebui să bea mai multă apă. Da, am menționat acest lucru și într-un articol anterior (Un Martini, vă rog! Cu tot cu instructiuni de folosire!).
Una dintre explicațiile parțiale ale apariției stării de mahmureală este reprezentată de capacitatea alcoolului de a scoate organismul din starea de homeostazie (practic, din starea de echilibru). Consumul de alcool produce multe modificari hormonale si metabolice care, deși nu sunt bine studiate pentru cauzalitate, sunt cauze plauzibile ale oboselii și afectării cognitive. Printre hormonii afectați de alcool se numără insulina, cortizolul, testosteronul, aldosteronul și hormonul de creștere. Printre neurotransmițătorii (moleculele care transportă impulsurile nervoase în organism) afectați de alcool se numără epinefrina (adrenalina) și norepinefrina (noradrenalina). Alcoolul poate provoca, de asemenea, hipoglicemie (scăderea concentrației glucozei în sânge).
Aș menționa încă o explicație parțială a mahmurelii: afectarea somnului de către alcool. Cercetările sugerează că, deși alcoolul poate provoca somnolență, odată ce acesta a dispărut din organism, te vei trezi mai repede decât de obicei, ceea ce poate duce la scăderea calității somnului. Și, bineînțeles, cu sau fără alcool, party-ul în miez de noapte îți afectează oricum somnul, inducând o cascadă de efecte dăunătoare.
Lumea științifică nu a elucidat complet toate mecanismele apariției stării de mahmureală, dar putem concluziona că aceasta este o stare dată de o combinație de toxicitate, deshidratare, afectarea structurii somnului, timp în care organismul se străduiește să se întoarcă la starea dinaintea consumului de alcool.
Cum am putea preveni apariția stării de mahmureală? Există alimente sau suplimente care o pot preveni? Despre aceste subiecte vom discuta în articolele următoare.
Te-ar putea interesa și Bea cu cap, nu peste cap! – Fazele intoxicaţiei acute cu alcool.
Nota bene: Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii. Consumă alcool responsabil!
Dacă vrei să rămâi la curent cu postările mele despre sănătate, frumusețe și farmacie abonează-te gratuit la site-ul meu și dă like paginii mele de Facebook: AICI.
spațiu
🧪 Înscrie-te acum la meditațiile online cu noi!
spațiu
🔍 Detalii despre meditațiile cu noi
spațiu
⭐ Recenzii ale foștilor noștri elevi
spațiu
📄 CV-ul meu complet + diplomele mele
spațiu
spațiu
spațiu