Droguri notorii – Marijuana –abuzul și dependența

Marijuana

În articolul anterior am discutat despre efectele la nivel fizic și mintal ale marijuanei, și despre fumatul pasiv al acestui drog.

În acest articol am inclus cele mai relevante date din literatura științifică de specialitate referitoare la abuzul de marijuana și dependența de acest drog.

Este marijuana un drog ce predispune la comportament adictiv?

Probabilitatea de utilizarea alcoolului, a tutunului și a marijuanei înaintea altor droguri este mare.  Studiile pe animale au arătat că expunerea de la o vârstă fragedă la substanțe cu potențial dependogen, inclusiv THC, poate schimba modul în care creierul răspunde la alte medicamente.

De exemplu, atunci când rozătoarele sunt expuse în mod repetat la THC atunci când sunt tinere, acestea prezintă o probabilitate mai mare ca mai târziu să devină dependente de alte substanțe precum morfina sau nicotina, fiind mult mai probabil să să prezinte comportamente adictive.

Te poți supradoza cu marijuana?

O supradoză apare atunci când o persoană utilizează o cantitate suficient de mare de drog care îi pune viața în pericol. Nu există raportări de decese datorate exclusiv consumui de marijuana. Cu toate acestea, unele persoane care utilizează marijuana pot resimți efecte secundare supărătoare, în special atunci când utilizează tipuri de marijuana cu concentrații mari de THC. În aceste cazuri au fost raportate simptome precum anxietatea (frica fără obiect) și paranoia și, în cazuri rare, reacții psihotice extreme (care poate include iluzii și halucinații) care reprezintă urgențe medicale.

În timp ce reacțiile psihotice pot apărea în urma oricărei metode de utilizare a marijuanei, studiile arată că numărul celor care se prezintă în unitățile de primiri urgențe în urma consumului de produse comestibile cu marijuana este în creștere.

De cele mai multe ori adolescenții care știu foarte puțin despre produsele comestibile nu își dau seama că durează mai mult pentru ca organismul să simtă efectele marijuanei atunci când aceasta este consumată prin ingerare, decât în cazul în care aceasta este consumată prin fumat, având tendința de a consuma mai mult aliment îmbogățit cu THC, încercând să intre mai repede în starea de euforie, crezând că nu au ingerat suficient produs pentru inducerea acestei stări. Au fost raportate cazuri de intoxicații în cazul copiilor mici după inegare accidentală a unor resturi alimentare îmbogățite cu THC.

Poate induce dependență consumul de marijuana?

Utilizarea marijuanei poate duce la dezvoltarea unei tulburări de utilizare a acestei substanțe, o afecțiune în care persoana nu este capabilă să se oprească, deși drogul îi produce probleme de sănătate și probeleme în sfera socială. Ceea ce se numește, pe scurt, dependență. Cercetările sugerează că între 9 și 30% dintre cei care folosesc marijuana pot dezvolta un anumit grad de dependență.

Persoanele care încep să utilizeze marijuana înainte de vârsta de 18 ani sunt de patru până la șapte ori mai predispuse decât adulții la dezvoltarea dependenței.

După consumul îndelungat în doze mari de marijuana, întreruperea bruscă a consumului determină apariția unor simptome dificil de suportat pentru consumator, care constau în: insomnie, scăderea poftei de mâncare, anxietate, dorința imensă de consum a drogului (cunoscută sub denumirea de “craving”).

Cum se tratează dependența de marijuana?

În general, adulții care caută tratament pentru dependența de marijuana sunt cei care au folosit marijuana aproape în fiecare zi timp de mai mult de 10 ani și au încercat să renunțe la mai mult de șase ori.  Persoanele dependente de marijuana, în special adolescenții, suferă adesea de alte tulburări psihice (comorbiditate). De asemenea, aceștia pot folosi sau pot fi dependenți de alte substanțe, cum ar fi cocaină sau alcool. Studiile disponibile indică faptul că tratarea eficientă a tulburării de sănătate mintală cu tratamente standard care implică medicamente și terapii comportamentale poate contribui la reducerea consumului de marijuana, în special în rândul celor implicați în utilizarea intensă și cei cu tulburări psihice mai cronice.

În prezent, nu sunt disponibile medicamente pentru a trata dependența de marijuana, în schimb terapia comportamentală s-a dovedit a fi eficientă. Terapia include și stimulentele motivaționale (oferirea de recompense pacienților care nu mai consumă drogul).

Următoarele tratamente comportamentale sunt promițătoare:

-Terapia cognitiv-comportamentală: este o formă de psihoterapie care învață persoanele respective strategiile de a identifica și corecta comportamente problematice pentru a-și spori autocontrolul, a opri consumul de droguri și a aborda o serie de alte probleme pe care le au.

-Managementul situațiilor de urgență: o abordare terapeutică bazată pe monitorizarea frecventă a comportamentului țintă și furnizarea (sau eliminarea) unor recompense tangibile, pozitive atunci când comportamentul țintă apare (sau nu).

-Terapia de îmbunătățire a motivației: o formă sistematică de intervenție menită să producă schimbări rapide, motivate pe plan intern; terapia nu încearcă să trateze persoana, ci mai degrabă ajută persona să-și mobilizeze propriile resurse interne pentru schimbare și angajare în tratament.

În prezent, FDA nu a aprobat nici un medicament pentru tratamentul dependenței de marijuana, dar există cercetări în acest sens în derulare la ora actuală.

În prezent sunt în derulare cercetări pentru dezvoltarea de noi medicamente pentru ameliorarea simtomelor de sevraj, pentru contracarearea efectelor acestui drog și pentru prevenirea recidivelor.

Deoarece în cadrul sindromului de abstinență la marijuana apare și insomnia, unele studii cercetează eficacitatea unor somnifere în tratamentul sindromului de sevraj.

Substanțele active medicamentoase care s-au dovedit a fi promițătoare până acum în studiile clinice mici, includ zolpidemul, un medicament anti-anxietate / antistres numit buspironă și un medicament antiepileptic numit gabapentin.

Alte substanțe studiate includ N-acetilcisteina și substanțele numite inhibitori de FAAH, care pot reduce gravitatea sindromului de abstinență prin inhibarea degradării propriilor canabinoide ale organismului. Direcțiile viitoare includ studiul substanțelor numite modulatoare alosterice care interacționează cu receptorii canabinoizi pentru a inhiba efectele de recompensă ale THC.

Acest articol a fost preluat și de Revista Succes >>> AICI.

Te-ar putea interesa și Droguri notorii-Secretele heroinei și Droguri notorii – cocaina.

Pentru a primi prin e-mail noutăți referitoare la articole similare pe care le voi publica, te poti abona gratuit la newsletter-ul AlicePiperea.ro, prin completarea formularului de mai jos.

Abonează-te GRATUIT și vei primi cele mai noi articole în căsuța de email.
Loading

Află mai multe despre mine AICI, AICI și AICI.

Referințe științifice

1.Young-Wolff KC, Tucker L-Y, Alexeeff S, et al. Trends in Self-reported and Biochemically Tested Marijuana Use Among Pregnant Females in California From 2009-2016. JAMA. 2017;318(24):2490. doi:10.1001/jama.2017.17225

2.The National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine, Health and Medicine Division, Board on Population Health and Public Health Practice, Committee on the Health Effects of Marijuana: An Evidence Review and Research Agenda. The Health Effects of Cannabis and Cannabinoids: The Current State of Evidence and Recommendations for Research. http://nationalacademies.org/hmd/Reports/2017/health-effects-of-cannabis-and-cannabinoids.aspx. Accessed January 19, 2017.

3.Goldschmidt L, Day NL, Richardson GA. Effects of prenatal marijuana exposure on child behavior problems at age 10. Neurotoxicol Teratol. 2000;22(3):325-336.

4.Richardson GA, Ryan C, Willford J, Day NL, Goldschmidt L. Prenatal alcohol and marijuana exposure: effects on neuropsychological outcomes at 10 years. Neurotoxicol Teratol. 2002;24(3):309-320.

5.Perez-Reyes M, Wall ME. Presence of delta9-tetrahydrocannabinol in human milk. N Engl J Med. 1982;307(13):819-820. doi:10.1056/NEJM198209233071311.

6.Galli JA, Sawaya RA, Friedenberg FK. Cannabinoid Hyperemesis Syndrome. Curr Drug Abuse Rev. 2011;4(4):241-249.

7.Röhrich J, Schimmel I, Zörntlein S, et al. Concentrations of delta9-tetrahydrocannabinol and 11-nor-9-carboxytetrahydrocannabinol in blood and urine after passive exposure to Cannabis smoke in a coffee shop. J Anal Toxicol. 2010;34(4):196-203.

8.Cone EJ, Bigelow GE, Herrmann ES, et al. Non-smoker exposure to secondhand cannabis smoke. I. Urine screening and confirmation results. J Anal Toxicol. 2015;39(1):1-12. doi:10.1093/jat/bku116.

9.Herrmann ES, Cone EJ, Mitchell JM, et al. Non-smoker exposure to secondhand cannabis smoke II: Effect of room ventilation on the physiological, subjective, and behavioral/cognitive effects. Drug Alcohol Depend. 2015;151:194-202. doi:10.1016/j.drugalcdep.2015.03.019.

10.McCaffrey DF, Pacula RL, Han B, Ellickson P. Marijuana Use and High School Dropout: The Influence of Unobservables. Health Econ. 2010;19(11):1281-1299. doi:10.1002/hec.1561.

11.Zwerling C, Ryan J, Orav EJ. The efficacy of preemployment drug screening for marijuana and cocaine in predicting employment outcome. JAMA. 1990;264(20):2639-2643.

12.Wang X, Derakhshandeh R, Liu J, et al. One Minute of Marijuana Secondhand Smoke Exposure Substantially Impairs Vascular Endothelial Function. J Am Heart Assoc. 2016;5(8). doi:10.1161/JAHA.116.003858.

13.Secades-Villa R, Garcia-Rodríguez O, Jin CJ, Wang S, Blanco C. Probability and predictors of the cannabis gateway effect: a national study. Int J Drug Policy. 2015;26(2):135-142. doi:10.1016/j.drugpo.2014.07.011.

14.Levine A, Huang Y, Drisaldi B, et al. Molecular mechanism for a gateway drug: epigenetic changes initiated by nicotine prime gene expression by cocaine. Sci Transl Med. 2011;3(107):107ra109. doi:10.1126/scitranslmed.3003062.

15.Panlilio LV, Zanettini C, Barnes C, Solinas M, Goldberg SR. Prior exposure to THC increases the addictive effects of nicotine in rats. Neuropsychopharmacol Off Publ Am Coll Neuropsychopharmacol. 2013;38(7):1198-1208. doi:10.1038/npp.2013.16.

16.Cadoni C, Pisanu A, Solinas M, Acquas E, Di Chiara G. Behavioural sensitization after repeated exposure to Delta 9-tetrahydrocannabinol and cross-sensitization with morphine. Psychopharmacology (Berl). 2001;158(3):259-266. doi:10.1007/s002130100875.

17.Hasin DS, Saha TD, Kerridge BT, et al. Prevalence of Marijuana Use Disorders in the United States Between 2001-2002 and 2012-2013. JAMA Psychiatry. 2015;72(12):1235-1242. doi:10.1001/jamapsychiatry.2015.1858.

18.Winters KC, Lee C-YS. Likelihood of developing an alcohol and cannabis use disorder during youth: association with recent use and age. Drug Alcohol Depend. 2008;92(1-3):239-247. doi:10.1016/j.drugalcdep.2007.08.005.

19.National Institute on Drug Abuse; National Institutes of Health; U.S. Department of Health and Human Services.

20.Budney AJ, Roffman R, Stephens RS, Walker D. Marijuana Dependence and Its Treatment. Addiction Science & Clinical Practice. 2007;4(1):4-16.

0 Comentarii

Lasă un comentariu

Acest website foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigării îți exprimi acordul pentru politica noastră de cookie-uri și de confidențialitate. View more
Accept